saltimbanc sm [At: ȘĂINEANU² / V: (rar) ~bac / Pl: ~nci / E: fr saltimbanque] Actor de circ, cu mimică exagerată, care în trecut evolua în piețe sau la bâlciuri, executând exerciții acrobatice ușoare.

SALTIMBANC, saltimbanci, s. m. Actor de circ, dibaci în executarea unor exerciții ușoare de acrobație. Privesc mirat și văd din bagdadie Cum un paing, torcînd un fir, coboară Asemeni unui saltimbanc pe sfoară. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 18. ♦ Fig. Om care trece cu ușurință de la o atitudine la alta, dovedind lipsă de seriozitate și de caracter. Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și irozii. EMINESCU, O. I 149.

SALTIMBANC s.m. Actor de circ, acrobat; scamator. ♦ (Fig.) Șarlatan politic, pehlivan. [Cf. fr. saltimbanque, it. saltimbanco].

SALTIMBANC s. m. 1. actor de circ, acrobat; scamator. 2. (fig.) șarlatan politic. (< fr. saltimbanque, it. saltimbanco)

SALTIMBANC ~ci m. 1) Actor de circ sau de bâlci cu înfățișare caraghioasă, care execută exerciții acrobatice ușoare; paiață; măscărici. 2) fig. Persoană neserioasă care manifestă nestatornicie în păreri și atitudini. /<fr. saltimbaque

saltimbanc m. 1. scamator; 2. fig. șarlatan: saltimbancii și irozii EM.

* saltimbánc m. (it. saltimbanco, adică „acela care saltă saŭ sare pe băncĭ”). Comediant, scamator, panglicar, actor de bîlcĭ, acrobat, jonglor. V. geambaș.

saltimbac sm vz saltimbanc

saltimbanc s. m., pl. saltimbanci

saltimbanc s. m., pl. saltimbanci

saltimbanc s. m., pl. saltimbanci

saltimbanc.

saltimbanc v. jongleur.

SALTIMBANC s. v. clovn.

SALTIMBANC s. clovn, măscărici, paiață. (~ la circ.)