opțiuni
  • info
9 definiții pentru saxonă

Explicative DEX

SAXON, -Ă, saxoni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte din triburile germanice stabilite în vechea Saxonie sau era originară de acolo. 2. Adj. Care aparține vechii Saxonii sau saxonilor (1), referitor la Saxonia ori la saxoni. – Din fr. Saxon.

saxon, ~ă [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~i, ~e / E: fr saxon] 1-2 smf Persoană care aparține populației germane de pe teritoriul aflat între Elba și Rin (Saxonia) sau care este originară de acolo. 3 sm (Lpl) Populație formată din saxoni (1). 4-5 a Care aparține Saxoniei sau saxonilor (1) Si: (înv) saxonic (1-2). 6-7 a Privitor la Saxonia sau la saxoni Si: (înv) saxonic (3-4). 8 a Originar din Saxonia Si: (înv) saxonic (5). 9-10 a (Rar) Sas2 (1-2). 11 sf Ansamblul dialectelor germanice occidentale provenite din vechiul idiom vorbit în Saxonia. 12 sm Câine de vânătoare originar din Saxonia.

SAXON, -Ă, saxoni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte din populația de bază a vechii Saxonii sau care era originară de acolo; (la m. pl.) uniune de triburi germane care locuia în vechea Saxonie. 2. Adj. Care aparține vechii Saxonii sau Saxonilor (1), privitor la Saxonia sau la saxoni, originar din Saxonia. – Din fr. saxon.

SAXON, -Ă, saxoni, -e, s. m. și f. Persoană care face parte din populația majoritară a Saxoniei.

SAXON1 ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Saxoniei sau este originară din Saxonia. /<fr. saxon

* Saxón, -ă s. (lat. Sáxo, Sáxonis, fr. Saxon). Locuitor din Saxonia. Adj. Al saxonilor: dialectu saxon. V. Sas.

Ortografice DOOM

saxon adj. m., s. m., pl. saxoni; adj. f., s. f. saxonă, pl. saxone

saxon adj. m., s. m., pl. saxoni; adj. f., s. f. saxonă, pl. saxone

Jargon

SAXONĂ s. f. (< fr. saxon): limbă germanică din grupul de apus – Niederdeutsch (germana de jos) – în faza ei veche, vorbită de saxoni în nordul Germaniei, în provincia Saxonia. I se mai spune și vechea saxonă sau vechea germană. Este atestată în prima jumătate a secolului al IX-lea prin poemul Heliand. În faza ei actuală, poartă numele de Plattdeutsch.

Intrare: saxonă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • saxonă
  • saxona
plural
  • saxone
  • saxonele
genitiv-dativ singular
  • saxone
  • saxonei
plural
  • saxone
  • saxonelor
vocativ singular
  • saxonă
  • saxono
plural
  • saxonelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

saxon, saxonisubstantiv masculin
saxonă, saxonesubstantiv feminin

  • 1. Persoană care făcea parte din triburile germanice stabilite în vechea Saxonie sau era originară de acolo. DEX '09 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „saxonă” (9 clipuri)
Clipul 1 / 9