7 definiții pentru scheaun

Explicative DEX

SCHEAUN, scheaune, s. n. (Rar) Scheunătură. – Din scheuna (derivat regresiv).

scheaun sn [At: SADOVEANU, O. XVII, 183 / S și: schiaun / Pl: ~e / E: pvb scheuna] (Rar) Scheunat (1).

Ortografice DOOM

scheaun (rar) s. n., pl. scheaune

scheaun (rar) s. n., pl. scheaune

scheaun s. n., pl. scheaune

Sinonime

SCHEAUN s. v. chelălăială, chelălăit, chelălăitură, schelălăială, schelălăit, schelălăitură, scheunare, scheunat, scheunătură.

scheaun s. v. CHELĂLĂIALĂ. CHELĂLĂIT. CHELĂLĂITURĂ. SCHELĂLĂIALĂ. SCHELĂLĂIT. SCHELĂLĂITURĂ. SCHEUNARE. SCHEUNAT. SCHEUNĂTURĂ.

Intrare: scheaun
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scheaun
  • scheaunul
  • scheaunu‑
plural
  • scheaune
  • scheaunele
genitiv-dativ singular
  • scheaun
  • scheaunului
plural
  • scheaune
  • scheaunelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scheaun, scheaunesubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.