SCLIPEȚ, sclipeți, s. m. (Bot.) 1. Plantă erbacee din familia rozaceelor, cu tulpina noduroasă, cu frunze compuse din trei foliole și cu flori galbene, folosită în medicină (Potentilla erecta). 2. Dumbeț. – Et. nec.

sclipeț¹ sm [At: COTEANU, PL. 23 / V: (reg) ~pet (A și: ~pet), ~păt, ~păț, ~lăpăț, scripăt, scri~ / E: ns cf sclipi] (Bot) 1 (Mpl) Plantă erbacee din familia rozaceelor, cu tulpina noduroasă, cu frunzele compuse din trei foliole și cu flori mici galbene, întrebuințată în medicină, mai ales ca astringent Si: (reg) sclipeței, scrântitoare, strânsurea, cinci-degete, iarba-faptului (Potentilla ererta). 2 (Reg; lpl) Plantă erbacee cu flori de culoare aurie care crește pe pășunile de munte (Potentilla aurera). 3 (Reg) Scânteiuță (5) (Anagallis arvensis). 4 (Reg) Roșuță (Anagallis caerulea). 5 (Îrg) Brânca-ursului (Heracleum sphondylium). 6 (Reg) Dumbeț (Tencrium chamaedrys). 7 (Trs) Vindecea (Betonica officinalis). 8 (Reg; lpl) Găinuși (Isopyrum thalictroides). 9 (Reg; lpl) Rocoțea (Stellaria graminea).

sclipeț² sm vz sclepeț block

SCLIPEȚ, sclipeți, s. m. (Bot.) 1. Plantă erbacee din familia rozaceelor, cu tulpina noduroasă, cu frunze compuse din trei foliole și cu flori galbene, întrebuințată în medicină (Potentilla erecta). 2. Dumbeț. – Et. nec.

SCLIPEȚ, sclipeți, s. m. 1. Plantă erbacee din familia rozaceelor, cu tulpina noduroasă, cu flori mici galbene; crește prin pășuni și prin pădurile de munte (Potentilla silvestris ). 2. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori purpurii sau, rar, albe; crește prin tufișuri, în locuri aride și pietroase (Teucrium Chamaedrys).

sclipeț m. Tr. Bot. 1. scânteuță; 2. scrintitoare. [Tras din sclipì].

sclipéț m. (d. sclipesc). Trans. Maram. Numele unor plante: scînteiuța (primulacee) și scrîntitoarea. V. sclepț.

sclăpăț sm vz sclipeț¹

sclipăt¹ sm vz sclipeț¹

sclipăț² sm vz sclipet¹

sclipăț¹ sm vz sclipeț¹

sclipet² sm vz sclipeț¹

scripăț sm vz sclipeț¹

scripeț¹ sm vz sclipeț¹

sclipeț s. m., pl. sclipeți

sclipeț (rar) s. m., pl. sclipeți

sclipeț s. m., pl. sclipeți

SCLIPEȚ s. (BOT.; Potentilla erecta) (reg.) găinușe (pl.), sclipeței (pl.), scrântitoare, strâmsurea, cinci-degete, iarba-faptului.

SCLIPEȚ s. v. brânca-ursului, crucea-pământului, dumbeț, rocoțea, scânteioară, scânteiuță.

sclipeț s. v. BRÎNCA-URSULUI. CRUCEA-PĂMÎNTULUI. DUMBEȚ. ROCOȚEA. SCÎNTEIOARĂ. SCÎNTEIUȚĂ.

SCLIPEȚ s. (BOT.; Potentilla erecta) (reg.) găinușe (pl.), sclipeței (pl.), scrîntitoare, strîmsurea, cinci-degete, iarba-faptului.