SCRIS², -Ă, scriși, -se, adj., s. m., s. f. I. Adj. Care este însemnat, consemnat în scris, scriptic. II. Subst. (Pop.) 1. S. m. și f. Persoană predestinată să devină soțul sau soția cuiva. 2. S. f. art. Ursită, soartă, fatalitate. – V. scrie.

scris², ~ă [At: (cca 1608) CUV. D. BĂTR. I, 169/11 / Pl: ~iși, ~e / E: scrie] 1 a (D. literele, cuvintele, textele, stilurile etc. unei limbi sau, pex, d. semnificațiile, ideile acestora) Care este redat prin scriere Si: (rar) scriptic (1), (înv) scripturistic (1). 2 a (Îs) Limbă ~ă Aspect scris² (1) al limbii naționale. 3-4 sn, a (Șîs Lucrare ~ă) Text scris² (1) de elevi în clasă, sub supravegherea profesorului, la sfârșitul unei perioade se studii, pentru verificarea și aprecierea cunoștințelor dobândite Si: teză. 5-6 sn, a (Îoc oral) (Examen, probă etc.) care se desfășoară prin intermediul scrierii Si: (rar) scriptic (2), (înv) scripturistic (2). 7 a (D. pagini sau foi de hârtie) Acoperit cu text scris² (1). 8 sfp Ceea ce este scris² (1). 9 sfp (Pex) Ceea ce spune, susține, redă etc. cineva într-un text scris² (1). 10 a (Pop) Pictat (1). 11 sn, a (Îlv) A rămâne (ca) ~ pe perete A încremeni. 12-14 sn, a, av (Îe și îljv) (A fi) ca (sau parcă) ~ (sau ~ de frumos) (A fi) foarte frumos. 15 a Frumos (1). 16 a (D. articole de îmbrăcăminte, d. lenjerie de pat etc.) Cusut cu arnici Si: brodat. 17 a (Îvr) Materializat. 18 a (Înv) Pomenit (în text) Si: însemnat, consemnat, menționat. 19 sfn (Pop; art) Soartă (1). 20 smf (Pop; art) Persoană predestinată să devină soțul sau soția cuiva. 21 sn (Îs) Mașină de ~ Mașină folosită pentru dactilografierea textelor. 22 sn (Csc) Totalitate a operelor scrise aparținând unui popor, unei națiuni, unui scriitor.

SCRIS², -Ă, scriși, -se, adj., subst. I. Adj. Care este însemnat, consemnat în scris, scriptic. II. Subst. (Pop.) 1. S. m. și f. Persoană predestinată să devină soțul sau soția cuiva. 2. S. f. art. Ursită, soartă, fatalitate. – V. scrie.

SCRIS³, -Ă, scriși, -se, adj. (Popular) Pictat, zugrăvit, desenat; p. ext. (rar) brodat. Maică-ta are trei năfrămi de la surorile tale în ladă; pe acestea se află foarte frumoase flori scrise. SBIERA, P. 130. În pat i-așternut Velințe pestrițe, pernișoare scrise. TEODORESCU, P. P. 77. ◊ (În comparații, sugerînd ideea de frumusețe, perfecțiune) Aice locuia Ileana Cosînțana, o fată scrisă de frumoasă. SBIERA, P. 23.

SCRIS² ~să (~și, ~se) v. A SCRIE. ◊ În ~ notat pe hârtie. /v. a scrie

scris a. 1. ursit, predestinat: ce ți-e scris, în frunte ți-i pus CR.; așa i-a fost scris, așa a avut să pățească (expresiunea populară a fatalismului oriental. V. scrisă); 2. zugrăvit (sens ieșit din uz): a rămânea ca scris pe perete, a rămânea tablou, a încremeni de spaimă.

scris, -ă adj. Ursit, predestinat: ce ți-e scris, în frunte ție pus (Prov.). Așa ĭ-a fost scris, așa ĭ-a fost soarta. Zugrăvit, pictat, ornat, cu colorĭ, încondeiat: oŭă scrise. A rămînea ca scris (pe părete), a rămînea tablou, uimit, surprins. Scrisă de frumoasă (ce era), foarte frumoasă (o femeĭe. V. coz). S. f. Ursită, soartă, destin: așa ĭ-a fost scrisă. Dosu uneĭ monete, opus pajuriĭ. Pl. Porunca scrisă: scrisele împăratuluĭ (V. rescript). S. n., pl. urĭ. Acțiunea de a scrie: pin vorbă și pin scris, scrisu și cititu. Scriitură, scrisoare, vorbe scrise (ca formă de litere): ĭ-am recunoscut scrisu. Lucrurĭ (ideĭ) scrise: voĭ credeațĭ in scrisu vostru (Em.). Hîrtie financiară (efect, bon, acțiune ș. a.): scrisurĭ de ale bănciĭ Naționale. – Ca inventatorĭ al mașiniĭ de scris sînt menționați aceștia: Italianu Petru Conți, care, la 1822, și-a vîndut invențiunea în Francia; Americanu Austin Burth (1829); Austriacu Petru Mitterhofer, tîmplar din Tirol, care, la 1864, a inventat o mașină de scris completă și utilizabilă și a murit sărac și obscur (ĭar astăzi are un bust de bronz la Viena); Francezu Petru Foucauld, care a prezentat-o ca dar luĭ Napoleon III și a primit de la șambelanu luĭ sfat să se ocupe de lucrurĭ maĭ practice; Americanu Lakham Scoles, ziarist din Milwaukee (Statele Unite), care, la 1873, a construit și el o mașină de scris, pe care fiica luĭ, pe atunci în etate de 20 de ani, a scris o scrisoare. Dar nicĭ el n’a fost înțeles de public și n’a tras folos din invențiunea luĭ, pe cînd astăzi nu există bĭuroŭ fără mașină de scris!

SCRIS, -Ă adj. (< scrie < lat. scribere): în sintagmele comunicare scrisă, exprimare scrisă, limbaj scris și limbă scrisă (v.).

GRAECA SUNT, NON LEGUNTUR (lat.) (aceste cuvinte) sunt scrise pe grecește, nu se citesc – Avertisment asupra unui text ininteligibil, dificil, în Evul Mediu, limba greacă nemaifiind cunoscută, pasajele scrise în grecește din lucrările latine se săreau.

SCRIS adj. 1. (înv.) semnat. (Un text ~.) 2. (rar) scriptic. (Limbaj oral și limbaj ~.) 3. (înv.) scripturistic. (Examen ~.)

SCRIS s. 1. condei, grafie, scriitură, (pop.) slovă. (Are un ~ regulat.) 2. (rar) caligrafie. (~ îngrijit, clar.) 3. scriere, (rar) scriitură, (înv. și pop.) scrisoare, slovă, (înv.) scriptură. (Avea un ~ frumos.) 4. grafie, scriere, (rar) scriitură. (I-a recunoscut ~ul.) 5. alcătuire, compunere, creare, elaborare, întocmire, realizare, redactare, scriere, (înv.) izvodire, redacție, redijare. (~ul unei opere literare.) 6. stil. (Are un ~ nervos, vioi.)

SCRIS adj. v. desenat, pictat, zugrăvit.

SCRIS adj. 1. (înv.) semnat. (Un text ~.) 2. (rar) scriptic. (Limbaj oral și limbaj ~.) 3. (înv.) scripturistic. (Examen ~.)

scris adj. v. DESENAT. PICTAT. ZUGRĂVIT.

Scris ≠ nescris

Graeca sunt, non leguntur (lat. literal tradus: „E grecește, nu se citește!” În traducere liberă: „Treci peste asta, e grecește”). Expresia se întrebuințează cînd vrem să spunem cuiva: nu te opri asupra lucrului acesta, că „nu-i pentru mintea ta” sau „nu-i pentru tine”, cum spunem copiilor care n-au încă vîrsta să se ocupe de anumite lucruri. Vorba aceasta e moștenită din evul mediu, cînd limba greacă nu mai era învățată nici cunoscută ca înainte vreme și cînd, chiar cărturarii, întîlnind în autorii latini cîte un pasaj sau un citat scris în grecește (ca în Suetoniu, de exemplu: vezi Festina lente) săreau peste el, zicînd: Graeca sunt, non leguntur. Se mai folosește și forma: Graecum est, non legitur. IST.