scrobeală sf [At: EPISCUPESCU, PRACTICA, 482/24 / V: (reg) ~bală / Pl: ~eli / E: scrobi + -eală] 1 (Pop) Aluat subțire și lipicios, făcut din semințe de in, din tărâțe de grâu sau din făină de porumb, cu care se ung firele urzelii ca să nu se rupă sau ca să nu se scămoșeze Si: (reg) mânjeală. 2 (Șîs ~ albă) Amidon (sub formă de granule sau de praf) folosit pentru a da rigiditate, asprime, luciu firelor sau produselor textile, unor articole de lenjerie sau de îmbrăcăminte (după spălare) Si: apret, (reg) aspreală, crohmală, scrob², șterc². 3 (Pex) Suspensie cu acest amidon. 4 (Pop; șîs ~ albastră, reg, ~ vânătă, ~ turchiază) Albăstreală (2). 5 (Reg) Rântaș. 6 (Reg) Tencuială.

SCROBEALĂ, scrobeli, s. f. Amidon sub formă de granule sau de pulbere, folosit la apretarea unor produse textile, de obicei după spălarea acestora. Erai pus să fierbi scrobeala în curte, cu grija să nu iasă nici subțire, nici groasă și nici cocoloașe să nu se facă. PAS, Z. I 270. Vino-ncoace, să ți-o spăl eu, Cu apă de Herăstrău... Cu scrobeală albișoară De pe alba-mi fețișoară. TEODORESCU, P. P. 308. ◊ Scrobeală albastră = colorant obținut pe cale sintetică, cu care se clătesc rufele la spălare pentru a căpăta o culoare albă frumoasă; (Mold.) sineală. Spre a nu se deochea un copil... i se face zbenghi în frunte... cu scrobeală albastră. ȘEZ. III 121.

SCROBEALĂ ~eli f. Amidon cu care se apretează albiturile după spălat; apret. /a scrobi + suf. ~eală

scrobeală f. materie de scrobit rufele: scrobeală albă, scrobeală albastră.

scrobeálă f.. pl. elĭ (vsl. ◊ skrobilo, ca cerneală d. črŭnilo; rus. skorbilo. Bg. skrobĭela vine d. rom. V. scrobesc). Vest. Amidon, crocmală, un fel de féculă care se întrebuințează la scrobit. Mlnzală. Scrobeală albastră, sineală.

scrobală sf vz scrobeală

scrobeală s. f., g.-d. art. scrobelii; (feluri) pl. scrobeli

scrobeală s. f., g.-d. art. scrobelii; (feluri) pl. scrobeli

scrobeală s. f., g.-d. art. scrobelii; (feluri) pl. scrobeli

scrobeală, -belii gen. a.

scrobeală, scrobeli s. f. (er.) spermă.

SCROBEALĂ s. 1. v. apret. 2. scrobeală albastră v. albăstreală. 3. (reg.) mânjeală. (Cu ~ se ung firele urzelii.)

SCROBEALĂ s. 1. apret, (prin Transilv.) aspreală, (Mold. și Bucov.) crohmală, (Transilv. și Mold.) șterc. (~ pentru rufe.) 2. (reg.) mînjeală. (Cu ~ se ung firele urzelii.)