3 definiții pentru scuipat (adj.)
Explicative DEX
scuipat2, ~ă a [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (îvr) scupit[1] / Pl: ~ați, ~e / E: scuipa] 1 (D. scuipat1, sânge etc.) Scos, aruncat din (sau pe) gură. 2 Acoperit de scuipat1 (4) în semn de batjocorire, de dispreț, de înjosire. 3-4 (Fig) Batjocorit2 (1-2). 5 (Îrg; fig) Care seamănă foarte bine cu cineva sau ceva Si: leit. corectat(ă)
- În original, fără accent — LauraGellner
SCUIPAT2, -Ă, scuipați, -te, adj. 1. Aruncat din gură; expectorat. Lighenele... pline de sînge în care înoată degete tăiate, bucăți de plămin scuipate. CAMILAR, N. I 443. 2. Fig. (Familiar) Foarte asemănător cu..., întocmai cu..., aidoma, leit. Sandomir nalt ca un stejar, Cremene lat în spete cît trei, și Corbea scuipat ostaș, negru, tăcut ca o stîncă. DELAVRANCEA, O. II 173. Scuipată fată de-mpărat. id. ib. 294.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scupit2, ~ă a vz scuipat2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
scuipat, scuipatăadjectiv
- 1. Aruncat din gură; expectorat. DLRLC
- Lighenele... pline de sînge în care înoată degete tăiate, bucăți de plămin scuipate. CAMILAR, N. I 443. DLRLC
-
-
- Sandomir nalt ca un stejar, Cremene lat în spete cît trei, și Corbea scuipat ostaș, negru, tăcut ca o stîncă. DELAVRANCEA, O. II 173. DLRLC
- Scuipată fată de-mpărat. DELAVRANCEA, O. II 294. DLRLC
-