20 de definiții pentru scuipat (acțiune)
din care- explicative DEX (14)
- ortografice DOOM (3)
- argou (1)
- sinonime (2)
Explicative DEX
SCUIPAT, (1) s. n., (2) scuipați, s. m. 1. S. n. Faptul de a scuipa. 2. S. m. Salivă, flegmă eliminată din gură prin scuipare. – V. scuipa.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SCUIPAT, (1) s. n., (2) scuipați, s. m. 1. S. n. Faptul de a scuipa. 2. S. m. Salivă, flegmă eliminată din gură prin scuipare. – V. scuipa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scuipat1 sn [At: CORESI, EV. 169 / Pl: ~uri și (înv, rar) ~e, ~i / V: (înv, reg) ~pit, schipit, (înv) scuipiat, schiopit, (reg) scupit, ~upiat[1], schipiat, schipiț, scopit, șchipat, schiupit[2] / E: scuipa] 1-3 Scuipare (1, 3-4). 4 Secreție a glandelor salivare care se adună în gură (și se scuipă) Si: salivă, scuipătură (2), (pop) stupit, (îvr) scuipare (7), (reg) scuipici (1), expectorație, flegmă, spută. 5 (Reg; îe) A i se topi (cuiva) ~ul în gură A fi pofticios. 6 (Reg) A nu mai avea ~ în gură A vorbi mult. 7 (Reg; îe) A-și cântări ~pitul A nu face nimic. 8 (Reg; îe) A-i veni (cuiva) ~ la furcă A avea chef de vorbă. 9 (Îc) ~ul-cucului Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu frunze în formă de rozetă, cu flori liliachii, roz, rar, albe Si: stupitul-cucului (Cardamine pratensis). 10 (Bot; îac) Depozit granulos sau vâscos format în jurul ramurilor arborilor din ouăle unor fluturi. 11 (Bot; reg îac) Lichid lăptos, caustic și otrăvitor, conținut în organele vegetale ale aliorului Si: (reg) scuipiciul-cucului. 12 (Orn; reg; îc) ~ul-dracului Coțofană (Pica pica). corectat(ă)
- În original, tipărit incorect: ~uipat, variantă identică cu cuvântul principal — LauraGellner
- În original, cele mai multe dintre variante nu sunt accentuate — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCUIPAT1 (1) s. n., (2) scuipați, s. m. 1. Faptul de a scuipa. Scuipatul este oprit. 2. Saliva dată afară din gură prin scuipare; spută. Vorbea cu cîte un fir alb de scuipat în fiecare colț al gurii subțiri, de om rău. DUMITRIU, N. 240. Ai dreptate, spuseră... tăbăcarii, pecetluind cuvîntul cu cîte o înjurătură și trei scuipați, ce plescăiră pe dușumea. ARDELEANU, D. 190. Unse cu scuipat de al său și se lipi. ISPIRESCU, L. 90.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scuipat n. salivă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scuĭpát (vest) și stupít (est) m. și n., pl. urĭ. Salivă, umezeala naturală a guriĭ. Scuipatu cuculuĭ, oŭă de omizĭ grămădite ca un inel în prejuru ramurelelor V. bale.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
scâptit[1] sn vz scuipat1
- Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
schipiat sn vz scuipat1 corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
schipit sn vz scuipat1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
schipiț sn vz scuipat1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scopit2 sn vz scuipat1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scuipiat sn vz scuipat1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scuipit sn vz scuipat1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scupiat sn vz scuipat1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scupit1 sn vz scuipat1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
scuipat1 (acțiune) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
scuipat2 (acțiune) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
scuipat (acțiunea) s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Argou
scuipat, scuipați s. m. (intl.) 1. denunț, trădare. 2. om lipsit de caracter, om de nimic.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
SCUIPAT s. 1. expectorație, flegmă, spută. 2. salivă, scuipătură, spută, (rar) apă, (pop.) stupit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SCUIPAT s. 1. expectorație, flegmă, spută. 2. salivă, scuipătură, spută, (rar) apă, (pop.) stupit.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
scuipatsubstantiv neutru
- 1. Faptul de a scuipa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Scuipatul este oprit. DLRLC
-
etimologie:
- scuipa DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.