7 definiții pentru socotit (adj.)

Explicative DEX

SOCOTIT2, -Ă, socotiți, -te, adj. (Despre oameni) Chibzuit, cumpătat, măsurat. – V. socoti.

SOCOTIT2, -Ă, socotiți, -te, adj. (Despre oameni) Chibzuit, cumpătat, măsurat. – V. socoti.

socotit2, ~ă a [At: IST. AM. 65v/19 / Pl: ~iți, ~e / E: socoti] 1 (Rar; d. oameni sau d. manifestările, creațiile etc. lor) Prețuit. 2 (Dob; Mun; în credințele populare) Important. 3 (Rar; d. oameni) Apreciat. 4 (Înv; d. obiecte, figuri geometrice etc.) Calculat (1). 5 (Înv) Numărat2. 6 (D. oameni) Care analizează atent o situație, un fapt etc., cumpănind toate aspectele, toate argumentele etc. și ținând seama de împrejurări sau de urmări Si: chibzuit2 (1), cumpănit2 (9), măsurat2, (pop) chitit2 (6), cântărit2 (3), (îrg) socotitor (11). 7 (Îvr) Imaginat. 8 (Pop; de obicei d. obiecte, d. mâncăruri etc.) Deosebit2 (2).

SOCOTIT2, -Ă, socotiți, -te, adj. (Despre oameni) Chibzuit, înțelept, cumpătat.

Sinonime

SOCOTIT adj. 1. v. calculat. 2. v. chibzuit. 3. v. chibzuit, cumpănit, gândit, judicios, matur, serios, temeinic. (O judecată ~.) 4. bun, chibzuit, folositor, gândit, înțelept, judicios, rațional, rezonabil, util, (fig.) sănătos. (Un sfat ~.)

SOCOTIT adj. 1. calculat, chibzuit, cumpănit, cumpătat, echilibrat, înfrînat, măsurat, moderat, ponderat, (prin vestul Transilv.) samalit. (Un om ~; o viată ~.) 2. chibzuit, cuminte, înțelept, (pop.) mintos. (O măsură ~.) 3. chibzuit, cumpănit, gîndit, judicios, matur, serios, temeinic. (O judecată ~.) 4. bun, chibzuit, folositor, gîndit, înțelept, judicios, rațional, rezonabil, util, (fig.) sănătos. (Un sfat ~.)

Antonime

Socotit ≠ nesocotit, nesăbuit

Regionalisme / arhaisme

socotít, -ă, socotiți, -te, adj. (reg.) 1. Făcut cu chibzuială: „Atunci baba a luat caprele, dară văzând că e frig s-a îmbrăcat cu douăsprezece cojoace, din acelea socotite, să nu îi pese de frig” (Bilțiu, 1999: 86). 2. Zdravăn, puternic: „Și-am arat până la două ceasuri, când o foame socotită m-o apucat” (Bilțiu, 2007: 410). – Din socoti.

Intrare: socotit (adj.)
socotit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • socotit
  • socotitul
  • socotitu‑
  • socoti
  • socotita
plural
  • socotiți
  • socotiții
  • socotite
  • socotitele
genitiv-dativ singular
  • socotit
  • socotitului
  • socotite
  • socotitei
plural
  • socotiți
  • socotiților
  • socotite
  • socotitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

socotit, socotiadjectiv

etimologie:
  • vezi socoti DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.