soios, ~oasă a [At: I. GOLESCU, C. / P: so-ios / Pl: ~oși, ~oase / E: soi² + -os] (D. obiecte sau d. ființe) Acoperit de murdărie, de pete etc. Si: jegos, mânjit, murdar, neîngrijit, nespălat, pătat, răpănos, slinos, (liv) maculat, (rar) terfelit, (îvp) picat², (pop) negru, nelăut, prechinos, tăvălit, (pfm) feștelit, îngălat, janghinos, (îrg) smârd (4), (reg) dârvălit² (1), imos, mazac, mânjelit, mârced, mârșav, mocicos, muruit, muscuros, muzgurit, perceat, piscop, puchios, puceos, râpat, râpos², ronghios, sleit², slinit, soit³, (fam) împuțit, păduchios.

SOIOS, -OASĂ, soioși, -oase, adj. Plin de pete (de grăsime, de sudoare); murdar, slinos. Serafim răscoli din nou condica-i soioasă. STĂNOIU, C. I. 81. Întră grav... reporterul gras, cu blana soioasă. REBREANU, R. II 78. Hagi Tudose bolește cu capul p-o pernă soioasă. DELAVRANCEA, O. II 353.

soios a. murdar: sdrențe soioase. [V. soaie].

soĭós, oásă adj. (cp. cu zoĭos). Plin de soaĭe, slinos, zoĭos: un Jidan soĭos.

ZOIOS adj. = SOIOS [zoaie].

soios adj. m., pl. soioși; f. soioasă, pl. soioase

soios adj. m., pl. soioși; f. soioasă, pl. soioase

soios adj. m., pl. soioși; f. sg. soioasă, pl. soioase

soios.

SOIOS adj. 1. v. murdar. 2. jegos, mânjit, murdar, nespălat, slinos, (pop. și fam.) janghinos, (pop.) îngălat, (reg.) imos, (fam.) împuțit. (Ce om ~!)

SOIOS adj. 1. jegos, mînjit, murdar, negru, nespălat, pătat, răpănos, slinos, (livr.) maculat, (rar) tăvălit, terfelit, (înv. și pop.) picat, scîrnav, (pop.) zăbălos, (reg. și fam.) puchinos, puchios, pucios, (reg.) dervelit, mazac, mîrșav, muruit, muscuros, muzgurit, perceat, rîpal, rîpos, zoios, (Mold., Bucov. și Ban.) feștelit, (Transilv.) mocicoș, (Transilv. și Maram.) piscoș, ronghioș, (Transilv., Maram. și Bucov.) tinos, (înv.) smîrced, smîrd, (fam.) împuțit, păduchios. (O cămașă ~.) 2. jegos, mînjit, murdar, nespălat, slinos, (pop. și fam.) janghinos, (pop.) îngălat, (reg.) imos, (fam.) împuțit. (Ce om ~!)