opțiuni
  • info

16 definiții pentru speculant

din care

Explicative DEX

SPECULANT, -Ă, speculanți, -te, s. m. și f. Persoană care face speculă (1). ◊ (Adjectival) Negustor speculant. – Din germ. Spekulant.

SPECULANT, -Ă, speculanți, -te, s. m. și f. Persoană care face speculă (1). ◊ (Adjectival) Negustor speculant. – Din germ. Spekulant.

speculant, ~ă [At: GOLESCU, Î. 24 / V: (îrg) spic~, (reg) șp~, șpiculan, șpic~ / Pl: ~nți, ~e / E: ger Spekulant] 1-2 smf, a (Persoană) care face speculații (1-3) Si: (rar) speculativ (6-7), (asr) speculator2 (2). 3-4 smf, a (Persoană) care face speculă1 (7) Si: (rar) speculativ (8-9), (asr) speculator2 (3). 5 smf (Pex) Negustor. 6 smf (Pex) Cămătar. 7 sm (Ban) Geambaș (3). 8-9 smf, a (Persoană) care știe să profite de o împrejurare favorabilă Si: speculator2 (4-5). 10-11 smf, a (Pex) Șmecher. 12-13 smf, a Speculativ (4-5).

SPECULANT, -Ă, speculanți, -te, s. m. și f. Persoană care face speculă (1). Unde duci marfa, speculantule? țipa cineva. GALAN, B. I 17. Țirțec era un speculant netrebnic. Pentru ca să nu facă focul, ghemuise, iarna, pe toți copiii într-o chilie, iar seara nu le da de mîncare decît porumb fiert în lapte. CĂLINESCU, E. 77. Toți acești mulți speculanți... sleiesc toată sudoarea norodului, făr’ de a pricinui nici unul acestui neam, acestor frați, folos măcar cît bobul de mei. GOLESCU, Î. 45.

SPECULANT, -Ă, speculanți, -te, s. m. și f. Persoană care face speculă (1). – Germ. spekulant.

SPECULANT, -Ă s.m. și f. Cel care face speculă cu diferite mărfuri sau produse; afacerist; speculator. [Cf. germ. Spekulant].

SPECULANT, -Ă s. m. f. cel care face speculă; afacerist. (< germ. Spekulant)

SPECULANT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Persoană care speculează. /<germ. Spekulant

speculant m. cel ce face speculă.

*speculánt, -ă s. și adj. (germ. spekulant, după anal. luĭ fabrikant, musikant; bg. spekulant. Fr. spéculateur). Defav. Cel ce face speculă.

spiculant, ~ă smf, a vz speculant

Ortografice DOOM

speculant s. m., pl. speculanți

speculant s. m., pl. speculanți

speculant s. m., pl. speculanți

speculant

Sinonime

SPECULANT s., adj. afacerist, profitor, (înv.) speculator, (fam.) bișnițar. (E un ~ fără scrupule.)

SPECULANT s., adj. afacerist, profitor, (înv.) speculator. (E un ~ fără scrupule.)

Intrare: speculant
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • speculant
  • speculantul
  • speculantu‑
plural
  • speculanți
  • speculanții
genitiv-dativ singular
  • speculant
  • speculantului
plural
  • speculanți
  • speculanților
vocativ singular
  • speculantule
  • speculante
plural
  • speculanților
spiculant
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

speculant, speculanțisubstantiv masculin
speculantă, speculantesubstantiv feminin

  • 1. Persoană care face speculă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: afacerist bișnițar profitor speculator
    • format_quote Unde duci marfa, speculantule? țipa cineva. GALAN, B. I 17. DLRLC
    • format_quote Țirțec era un speculant netrebnic. Pentru ca să nu facă focul, ghemuise, iarna, pe toți copiii într-o chilie, iar seara nu le da de mîncare decît porumb fiert în lapte. CĂLINESCU, E. 77. DLRLC
    • format_quote Toți acești mulți speculanți... sleiesc toată sudoarea norodului, făr’ de a pricinui nici unul acestui neam, acestor frați, folos măcar cît bobul de mei. GOLESCU, Î. 45. DLRLC
    • format_quote (și) adjectival Negustor speculant. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.