opțiuni
  • info

11 definiții pentru suflețel

din care

Explicative DEX

SUFLEȚEL, suflețele, s. n. Diminutiv al lui suflet. – Suflet + suf. -el.

SUFLEȚEL, suflețele, s. n. Diminutiv al lui suflet. – Suflet + suf. -el.

suflețel [At: ANON. CAR. / Pl: ~e, ( 17, 18) ~ei sm / E: suflet + -el] 1-2 (Șhp) sn Suflet (18) sensibil Si: sufletuț (1-2). 3-4 sn (Fam; îe) Vai de ~ul tău (sau său, lui etc.) Vai de sufletul (24-25) tău. 5 sn (Îvp; fam; la Vc; adesea urmat de un aps) Termen cu care se dezmiardă o persoană dragă. 6-7 sn (Șhp) Suflet (36) sărman. 8 sn (Pop; îe) A fi tot un trup și un ~ A se potrivi din toate punctele de vedere cu cineva. 9 sn (Pop; îae) A fi în armonie perfectă cu cineva. 10 sn (Pop; îae) A fi nedespărțit de cineva. 11 sn (Pop; pex; îae) A se iubi foarte mult. 12-13 sn (Șhp) Suflet (64) (stingher). 14-15 sn (Șhp) Suflet (73) (îndurerat). 16 sn (Mun) Inimă. 17 sf, (rar) sm (Bot; reg, mai ales în Trs; de obicei lpl) Lăcrimioară (Convallaria majalis). 18 sf, (rar) sm (Reg, mai ales în Ban; de obicei lpl) Dediței (1) (Pulsatilla vulgaris).

SUFLEȚEL, suflețele, s. n. Diminutiv al lui suflet. 1. v. suflet (6). Rău mă doare suflețelu, Cînd îmi văd ibovnicelu. HODOȘ, P. P. 136. 2. v. suflet (3). Trage, trage clopoțel Că-ți mai vine-un suflețel. MARIAN, Î. 4. Te iubesc, te sărut, suflețelul meu! NEGRUZZI, S. I 17. Tu Ileană Consinzană, Suflețel fără prihană. ALECSANDRI, P. P. 29. 3. v. suflet (4). Să fim una amîndoi Tot un trup ș-un suflețel. ALECSANDRI, P. P. 345. 4. v. suflet (5). M-aș face un flutur ușor... M-aș pune pe-o floare de crin Să-i beau suflețelul din sîn. EMINESCU, O. IV 5. Ian mănîncă... oleacă de lapte cu mămăligă, de trei zile nu-ți ții suflețelul decît cu apă. CONTEMPORANUL, V. 290.

suflețèle n. pl. Bot. 1. Tr. mărgăritărele; 2. (Banat) dedeței.

suflețéle f. saŭ n. pl. (d. suflet cu sufixu diminutiv ca și în mărunțele, d. mărunțel saŭ în rocoțele). Trans. Lăcrămĭoare (florĭ). Ban. Dedițeĭ.

Ortografice DOOM

suflețel (desp. su-fle-) s. n., pl. suflețele

suflețel (su-fle-) s. n., pl. suflețele

suflețel s. n. (sil. -fle-), pl. suflețele

Sinonime

SUFLEȚEL s. v. dediței, lăcrimioară, mărgăritar, mărgăritărel.

suflețel s. v. DEDIȚEI. LĂCRIMIOARĂ. MĂRGĂRITAR. MĂRGĂRITĂREL.

Regionalisme / arhaisme

suflețele s.n. pl. (reg.) 1. Mărgăritărele, lăcrimioare. 2. dediței.

Intrare: suflețel
suflețel substantiv neutru
  • silabație: su-fle-țel info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • suflețel
  • suflețelul
  • suflețelu‑
plural
  • suflețele
  • suflețelele
genitiv-dativ singular
  • suflețel
  • suflețelului
plural
  • suflețele
  • suflețelelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

suflețel, suflețelesubstantiv neutru

  • 1. Diminutiv al lui suflet. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Rău mă doare suflețelu, Cînd îmi văd ibovnicelu. HODOȘ, P. P. 136. DLRLC
    • format_quote Trage, trage clopoțel Că-ți mai vine-un suflețel. MARIAN, Î. 4. DLRLC
    • format_quote Te iubesc, te sărut, suflețelul meu! NEGRUZZI, S. I 17. DLRLC
    • format_quote Tu Ileană Consinzană, Suflețel fără prihană. ALECSANDRI, P. P. 29. DLRLC
    • format_quote Să fim una amîndoi Tot un trup ș-un suflețel. ALECSANDRI, P. P. 345. DLRLC
    • format_quote M-aș face un flutur ușor... M-aș pune pe-o floare de crin Să-i beau suflețelul din sîn. EMINESCU, O. IV 5. DLRLC
    • format_quote Ian mănîncă... oleacă de lapte cu mămăligă, de trei zile nu-ți ții suflețelul decît cu apă. CONTEMPORANUL, V. 290. DLRLC
etimologie:
  • Suflet + -el. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.