sumete [At: I. GOLESCU, C. / V: (reg) ~ta, (îvr) ~ti / Pzi: sumet / E: ml summittere] 1-2 vtr (C. i. extremitățile unor obiecte de îmbrăcăminte, sau ale unor părți ale acestora, de obicei mâneci, poale) A îndoi (de câteva ori), a răsuci, a răsfrânge, făcând să stea mai sus etc. pentru a nu se uda, a nu se murdări, pentru a da libertate în mișcări etc. Si: a ridica, a (se) sufleca (1-2), (reg) a (se) sumeca (1-2), a (se) sumeteca (1-2), a supune (12). 3 vt (Rar; pan; c. i. mustățile oamenilor) A răsuci. 4 vt (C. i. obiecte sau părți ale lor, de obicei margini care atârnă sau care s-au lăsat în jos) A ridica, a trage, a fixa mai sus Si: a prinde. 5 vt (Rar; c. i. fân, paie etc.) A ridica (și a căra) cu furca. 6 vr (Olt; fig) A se lua repede după cineva. 7 vr (Fig; reg) A se încumeta.

SUMETE, sumet, vb. III. Tranz. 1. (Cu privire la părți ale îmbrăcămintei, mai ales cu privire la mîneci) A sufleca. Dima și-a sumes mînecile cămeșii. Nastasia și-a sumes poalele fustei și au intrat amîndoi în apă pînă la brîu. GALAN, Z. R. 45. Avea... o pereche de nădragi mai lungi decît măsura lui, astfel că-i sumetea de două și trei ori. PAS, Z. I 198. Mititelul, grămădit în poală, hurducat și flămînd, țipa cît putea și izbea cu mînile și cu picioarele în cămașa pe care Agripina și-o sumesese și o înnodase în brîu. GALACTION, O. I 162. ◊ Fig. Ștefan-vodă, de-l vedea, De fereastră se lipea, Barba-n gură sumetea, La boieri că-l arăta. TEODORESCU, P. P. 522. ◊ Refl. pas. Capetele bătelei se sumet la marginea rogojinei ca să nu se distrame. I. IONESCU, M. 705. ◊ Refl. (Despre persoane care își suflecă mînecile) Nea Stan din Piersica... Nici o clipă nu ședea: Frumușel se sumetea, Mîna pe arcan punea. TEODORESCU, P. P. 690. 2. (Complementul indică un obiect sau o parte a lui care atîrnă sau care s-a lăsat prea jos) A ridica, a trage în sus; a prinde, a fixa mai sus. Din cînd în cînd Radu, deșteptat de tuse, își scotea afară brațul alb, gol... pipăia încetișor marginile învelitoarei... Iar mama Ilinca îi sumetea cu grijă colțul învelitoarei pe sub umăr. VLAHUȚĂ, O. AL. 134. 3. (Complementul indică o cantitate, mai ales de nutreț) A ridica, a încărca, a căra, a duce (într-o furcă). Se duse într-o leasă unde știa mărăcini, tăie o grămadă cît ai sumete-o zdravăn într-un țepoi și o duse sub măr. VISSARION, B. 14. – Forme gramaticale: perf. s. sumesei, part. sumes.

A SUMETE sumet tranz. (marginile îmbrăcămintei) A îndoi în sus (pentru protecție sau comoditate); a sufleca. ~ mânecile. /<lat. summittere

A SE SUMETE mă sumet intranz. (despre persoane) A-și îndoi marginile îmbrăcămintei. /<lat. summittere

sumete v. a îndoi ceva prea lung: a sumete mânicele, poalele. [Lat. SUMMITTERE].

sumeta v vz sumete

sumét, -més, a -méte v. tr. (lat. sum-mitto, -mittere, a supune; a micșora; it. sommittére, fr. soummettre, sp. someter, pg. sometter. V. tri-met). Vest. Suflec. – Și sumétic, a -á, și (Mold. sud.) súmec, a -á (Sămăn. 3, 632), contaminat de suflec.

sumét, -més, a -méte v. tr. (lat summĭtto, -mittere, a supune, a micșora; it. somméttere, fr. soumettre, sp. someter, pg. sometter. V. trimet). Vest. Suflec. – Și sumétic, a -á, și (Sămăn 3. 932) súmec, a -á, (contaminat de suflec).

sumete (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sumet, 2 sg. sumeți, 3 sg. sumete, perf. s. 1 sg. sumesei, 1 pl. sumeserăm, m.m.c.p. 1 pl. sumeseserăm; conj. prez. 1 sg. să sumet, 3 să sumeată; ger. sumețând; part. sumes

sumete (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sumet, 1 pl. sumetem, perf. s. 1 sg. sumesei, 1 pl. sumeserăm; conj. prez. 3 să sumeată; part. sumes

sumete vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sumet, 1 pl. sumetem, perf. s. 1 sg. sumesei, 1 pl. sumeserăm; conj. prez. 3 sg. și pl. sumeată; part. sumes

sumet, -meată 3 conj., -mesei 1 aor.

sumete (-t, -mes), vb. – 1. A-și ridica mînecile sau poalele. – 2. A suci, a răsuci. Lat. submittĕre (Cipariu, Gram., 368; Pușcariu 1692; REW 8382), cf. it. sommettere, prov. sometre, sp., port. someter.

SUMETE vb. v. sufleca.

SUMETE vb. a îndoi, a răsfrînge, a ridica, a sufleca, a trage, (reg.) a sumeca, a supune, (prin Munt. și Dobr.) a sumeteca. (Își ~ mînecile, poalele.)