14 definiții pentru sălățică

din care

Explicative DEX

SĂLĂȚICĂ, sălățele, s. f. 1. Diminutiv al lui salată. 2. Plantă erbacee cu flori galbene din zona muntoasă (Asperis foetide). 3. (Bot.; reg.) Untișor (Ranunculus ficaria). [Var.: sălățea s. f.] – Salată + suf. -ică.

SĂLĂȚICĂ, sălățele, s. f. 1. Diminutiv al lui salată. 2. Plantă erbacee cu flori galbene din zona muntoasă (Asperis foetide). 3. (Bot.; reg.) Untișor (Ranunculus ficaria). [Var.: sălățea s. f.] – Salată + suf. -ică.

sălăți sf [At: RETEGANUL, CH. 69 / V: (reg) șelățele sfp / Pl: ele / E: salată + -ică] 1-2 (Bot; șhp) Salată (1) (mică). 3 (Reg) Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene, care crește în locurile umbroase ale pădurilor din zona muntoasă Si: (reg) salata (6)-câinilor (Aposeris foetida). 4 (Bot; reg) Untișor (Ranunculus ficaria). 5 (Bot; reg; îf sălățea) Rostopască (Chelidonium majus). 6 (Bot; reg; îc) ~ ca-zidului Răsfug (Chondrilla juncea).

SĂLĂȚEA s. f. v. sălățică.

SĂLĂȚEA s. f. v. sălățică.

sălățea sf [At: BORZA, D. / Pl: ~ele / E: sălățică css] 1-2 (Șhp) Sălățică (1-2). 3-5 (Bot; reg) Sălățică (3-5).

SĂLĂȚEA, sălățele, s. f. (Bot.) Untișor (2). Frunză verde sălățele, Cîte fete-s frumușele. MARIAN, NU. 350.

Ortografice DOOM

sălăți s. f., g.-d. art. sălățelei; pl. sălățele

*sălăți s. f., g.-d. art. sălățelei; pl. sălățele, art. sălățelele

sălăți s. f., g.-d. art. sălățelei; pl. sălățele

Enciclopedice

APOSERIS Neck., APOSERIS, fam. Compositae. Gen cu o singură specie perenă în munții Carpați și munții Alpi, asemănătoare cu păpădia: Aposeris foetida (L.) Less. (syn. Hyoseris foetida L.). Flori aurii în capitule cu involucrul 5-foliat). Frunze (conțin, ca și tulpina, un suc lăptos cu miros neplăcut) alungite, dentat-penate, glabre, în rozetă. Fruct, achenă cu 5 coaste. Tulpină nefoliată, mono- capitată.

Sinonime

SĂLĂȚEA s. v. rostopască, untișor.

SĂLĂȚEA s. (BOT.) 1. v. untișor. 2. (Aposeris foetida) (reg.) salata-câinilor.

sălățea s. v. ROSTOPASCĂ. UNTIȘOR.

SĂLĂȚEA s. (BOT.) 1. (Ranunculus ficaria) grîușor, untișor, (reg.) sălăgea, calce-mică, salată-de-cîmp, scînteiuță-galbenă, (Munt.) scorbutăriță. 2. (Aposeris foetida) (reg.) salata-cîinilor.

Regionalisme / arhaisme

sălățícă, sălățele, s.f. (bot.) Untișor (Ranunculus ficaria L.); în alte regiuni: calcea mică, salată de câmp, salata mielului, salată sălbatică. – Din salată + suf. -ică.

Intrare: sălățică
sălățică substantiv feminin
substantiv feminin (F39)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sălăți
  • sălățica
plural
  • sălățele
  • sălățelele
genitiv-dativ singular
  • sălățele
  • sălățelei
plural
  • sălățele
  • sălățelelor
vocativ singular
plural
sălățea substantiv feminin
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sălățea
  • sălățeaua
plural
  • sălățele
  • sălățelele
genitiv-dativ singular
  • sălățele
  • sălățelei
plural
  • sălățele
  • sălățelelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sălăți, sălățelesubstantiv feminin

  • 1. Diminutiv al lui salată. DEX '98 DEX '09
  • 2. Plantă erbacee cu flori galbene din zona muntoasă (Asperis foetide). DEX '09 DEX '98
  • 3. botanică regional (Ranunculus ficaria) DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Frunză verde sălățele, Cîte fete-s frumușele. MARIAN, NU. 350. DLRLC
etimologie:
  • Salată + -ică. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.