opțiuni
  • info

11 definiții pentru sărmănuț

din care

Explicative DEX

SĂRMĂNUȚ, -Ă, sărmănuți, -e, adj. (Pop.) Sărmănel. – Sărman + suf. -uț.

SĂRMĂNUȚ, -Ă, sărmănuți, -e, adj. (Pop.) Sărmănel. – Sărman + suf. -uț.

sărmănuț, ~ă smf, a [At: ALEXANDRESCU, O. I, 363 / V: ser~, sâr~ / Pl: ~i, ~e / E: sărman + -uț] (Șhp) 1-4 Sărman (15-16). 5-8 (Cam) sărman (18-19).

SĂRMĂNUȚ, -Ă, sărmănuți, -e, adj. (Popular) Sărmănel. Care fată-i sărmănuță. MARIAN, S. 123.

sârmănuț, ~ă a vz sărmănuț

sermănuț, ~ă a vz sărmănuț

Ortografice DOOM

sărmănuț (pop.) adj. m., pl. sărmănuți; f. sărmănuță, pl. sărmănuțe

sărmănuț (pop.) adj. m., pl. sărmănuți; f. sărmănuță, pl. sărmănuțe

sărmănuț adj. m., pl. sărmănuți; f. sg. sărmănuță, pl. sărmănuțe

Sinonime

SĂRMĂNUȚ adj., s. v. sărăcuț.

sărmănuț adj., s. v. SĂRĂCUȚ.

Regionalisme / arhaisme

sărmănuț, sărmănuță, sărmănuți, sărmănuțe, adj. (pop.) 1. sărmănel, orfan. 2. biet, nefericit, nenorocit.

Intrare: sărmănuț
sărmănuț adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sărmănuț
  • sărmănuțul
  • sărmănuțu‑
  • sărmănuță
  • sărmănuța
plural
  • sărmănuți
  • sărmănuții
  • sărmănuțe
  • sărmănuțele
genitiv-dativ singular
  • sărmănuț
  • sărmănuțului
  • sărmănuțe
  • sărmănuței
plural
  • sărmănuți
  • sărmănuților
  • sărmănuțe
  • sărmănuțelor
vocativ singular — —
plural — —
sârmănuț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sermănuț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sărmănuț, sărmănuțăadjectiv

etimologie:
  • Sărman + -uț. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.