opțiuni
  • info

14 definiții pentru sătean

din care

Explicative DEX

SĂTEAN, săteni, s. m. Persoană care locuiește într-un sat (și are îndeletniciri legate de mediul rural); țăran. – Sat + suf. -ean.

SĂTEAN, săteni, s. m. Persoană care locuiește într-un sat (și are îndeletniciri legate de mediul rural); țăran. – Sat + suf. -ean.

sătean, ~ă smf [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 115r/10 / V: (îrg) set~, (reg) sătan, sit~ / Pl: ~eni, ~ene, (înv) ~i / E: sat + -ean] 1 Om care locuiește într-un sat și care are ca ocupație de bază agricultura Si: plugar, țăran, (îrg) poporan. 2 (Spc; înv) Țăran iobag (sau clăcaș). 3 (Îvr) Consătean (1).

SĂTEAN, săteni, s. m. Om care locuiește într-un sat și are îndeletniciri rurale; țăran. Prin întuneric, săteanul vorbea cu caii. SADOVEANU, O. VI 526. Toți sătenii ascultau cu drag cîntecele. REBREANU, I. 69. Iacă așa au scăpat și leneșul acela de săteni și sătenii aceia de dînsul. CREANGĂ, P. 332.

SĂTEAN ~eni m. Persoană care locuiește la sat. /sat + suf. ~ean

sătean m. locuitor de sat.

săteán, -că s., pl. enĭ, ence (d. sat). Locuitor de sat. V. țăran.

sătan, ~ă smf vz sătean

setean, ~ă smf vz sătean

sitean, ~ă smf vz sătean

Ortografice DOOM

sătean s. m., pl. săteni

sătean s. n., pl. săteni

sătean s. m., pl. săteni

Sinonime

SĂTEAN s. v. țăran.

SĂTEAN s. țăran, (pop.) român, (înv. și reg.) mojic, poporan, (reg., mai ales în Ban.) paur, (fam.) opincar, (peior.) mămăligar.

Intrare: sătean
substantiv masculin (M20)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sătean
  • săteanul
  • săteanu‑
plural
  • săteni
  • sătenii
genitiv-dativ singular
  • sătean
  • săteanului
plural
  • săteni
  • sătenilor
vocativ singular
  • săteanule
  • sătene
plural
  • sătenilor
sătan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sitean
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
setean
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sătean, sătenisubstantiv masculin
săteană, sătenesubstantiv feminin

  • 1. Persoană care locuiește într-un sat (și are îndeletniciri legate de mediul rural). DEX '09 DLRLC
    sinonime: săteancă țăran țărancă
    • format_quote Prin întuneric, săteanul vorbea cu caii. SADOVEANU, O. VI 526. DLRLC
    • format_quote Toți sătenii ascultau cu drag cîntecele. REBREANU, I. 69. DLRLC
    • format_quote Iacă așa au scăpat și leneșul acela de săteni și sătenii aceia de dînsul. CREANGĂ, P. 332. DLRLC
  • comentariu Pentru feminin se folosește, de regulă, forma săteancă. dexonline
etimologie:
  • Sat + -ean. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.