TABULHANA, tabulhanale, s. f. (Înv.) Fanfară militară turcească în care predominau tobele. – Din tc. tabilhane.

tabulhana sf [At: N. COSTIN, L. 501 / V: (înv) dahulhanea, dau~, daulhanea, ~nea, tamb~, tambulhanea, tubal~, tub~, tubulhană / Pl: ~le / E: tc tablhane, davulhane] (Tcî) Fanfară militară turcească, în care predominau tobele Si: meterhaneci.

TABULHANA, tabulhanale, s. f. (Turcism înv.) Fanfară militară turcească, în care predominau tobele. – Din tc. tabılhane.

TABULHANA, tabulhanale, s. f. (Turcism învechit) Fanfară militară turcească, în care predominau tobele. V. meterhanea. Pășeau, cu sunetele tabulhanalei, ducînd cu triumf pe Petru cel Șchiop, pentru a-l așeza pe tronul Moldovei. HASDEU, I. V. 83. – Variantă: tubalhana (ODOBESCU, S. I 136) s. f.

tabulhanà f. alt nume dat meterhanelii, din cauza numărului preponderant al instrumentelor manuale (tâmpine, teasuri, tobe): zicea mereu tabulhanaua turcească, de juca norodul OD. [Turc. TABL HANÉ, lit. tacâm de tobe și tâmpine].

tabulhaná și -haneá f., pl. ale, ele (turc. tabl-hane, d. ar. tabl, pl., tubul, tobă, și turc. pers. hane, casă. Turc., pop. și daul, davul îld. tabl, de unde și variantele literare tubulhana și daulhana. V. tambur 2 și tumbelechĭ). Vechĭ. Meterhanea în care eraŭ maĭ multe tobe, apoĭ surle, trîmbițe și talgere (ceĭa ce era o prerogativă a vizirilor și domnilor). V. chindie și taraf.

dahulhanea sf vz tabulhana

daulhana sfa vz tabulhana

tabulhanea sf vz tabulhana

tambuhana sf vz tabulhana

tambulhanea sf vz tabulhana

tubalhana sf vz tabulhana

tubulhana sf vz tabulhana

tubulhană sf vz tabulhana

TUBALHANA s. f. v. tabulhana.

daulhaná V. tabulhana.

tubulhaná, V. tabulhana.

tabulhana (înv.) s. f., art. tabulhanaua, g.-d. art. tabulhanalei; pl. tabulhanale

tabulhana (înv.) s. f., art. tabulhanaua, g.-d. art. tabulhanalei; pl. tabulhanale, art. tabulhanalele

tabulhana s. f., art. tabulhanaua, g.-d. art. tabulhanalei; pl. tabulhanale

tabulhana (-ale), s. f. – Fanfară de muzică orientală. – Var. tabulhanea, da(b)ulhan(e)a. Tc. tab(i)lhane, dab(i)lhane (Șeineanu, II, 115, REW 8513), cf. sb. dambulhana, din arab. tabl › tc. daul (› daul, s. n., înv., fanfară; daulgiu, s. m., înv., muzicant). – Der. tabulhanagiu, s. m. (muzicant).

tabulhana v. meterhanea.