TETRAEVANGHEL, tetraevanghele, s. n. Carte care cuprinde cele patru Evanghelii; evangheliar. [Var.: tetravanghel s. n.] – Din ngr. tetraevanghélion.

tetraevanghel sn [At: CORESI, ap. CCR 29/19 / P: ~ra~e~ / V: (înv) tatrav~, ~ngel, ~av~ (A și: ~ghel), ~reavaghel (S și: ~agghel), ~ruv~ (S și: -ngghel), tratav~, treteev~ / Pl: ~e / E: ngr τετραευάγγελον, τετραυάγγελον] Carte care cuprinde cele patru Evanghelii Si: evangheliar, (rar) tetraevanghelie.

TETRAEVANGHEL, tetraevanghele, s. n. Carte care cuprinde cele patru Evanghelii; evangheliar. [Var.: tetravanghel s. n.] – Din ngr. tetraevanghélion.

TETRAEVANGHEL, tetraevanghele, s. n. (Și în forma tetravanghel) Carte care cuprinde cele patru evanghelii. V. evangheliar. Ședea în pridvorul casei... și citea pe tetravanghel. FILIMON, la TDRG. – Variantă: tetravanghel s. n.

TETRAEVANGHEL ~e n. bis. Carte care conține cele patru părți ale Noului Testament; evangheliar. [Sil. te-tra-e-] /<ngr. tetraevanghélion

tatravanghel sn vz tetraevanghel

tetraevangel sn vz tetraevanghel

tetravanghel sn vz tetraevanghel

tetreavaghel sn vz tetraevanghel

tetruvanghel sn vz tetraevanghel

tratavanghel sn vz tetraevanghel

treteevanghel sn vz tetraevanghel

tetravanghel n. carte ce conține cele patru evanghelii. [Gr. mod.].

tatravánghel, V. tetrav-.

tetravánghel n., pl. e (ngr. tetraevangélion). Evangeliar, carte care cuprinde cele patru evangheliĭ. – Pop. tatrav-, tratav-.

tratavánghel, V. tetravanghel.

tetraevanghel (desp. te-tra-e-) s. n., pl. tetraevanghele

tetraevanghel (te-tra-e-) s. n., pl. tetraevanghele

tetraevanghel s. n. (sil. -tra-e-), pl. tetraevanghele

TETRAEVANGHEL s. v. evanghelie.

TETRAEVANGHEL s. (BIS.) evangheliar, evanghelie.^[1]