15 definiții pentru tricliniu
din care- explicative DEX (12)
- ortografice DOOM (3)
Explicative DEX
TRICLINIU, triclinii, s. n. (La romani) Încăpere a casei în care se mânca (și care cuprindea trei paturi așezate pe trei laturi ale mesei). ♦ (În bazilicile creștine) Sală anexă clădirii principale în care se primeau pelerinii sau se desfășurau diverse ceremonii. [Var.: triclinium s. n.] – Din lat. triclinium.
TRICLINIU, triclinii, s. n. (La romani) Încăpere a casei în care se mânca (și care cuprindea trei paturi așezate pe trei laturi ale mesei). ♦ (În bazilicile creștine) Sală anexă clădirii principale în care se primeau pelerinii sau se desfășurau diverse ceremonii. [Var.: triclinium s. n.] – Din lat. triclinium.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
tricliniu sn [At: MARIAN, NU. / V: (înv) ~nion, ~m / Pl: ~ii / E: lat triclinium, gr τρικλίνιον] (Înv) 1 (La greci și la romani) încăpere a casei în care se mânca (și care cuprindea trei paturi așezate pe trei laturi ale mesei). 2 (Pex) Sală de mâncare Si: sufragerie 3 (În bazilicile creștine) Sală anexă clădirii principale, în care se primeau pelerinii sau se făceau diverse ceremonii.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRICLINIU s.n. 1. (Ant.) Complex de trei paturi cu trei locuri, așezate de-a lungul a trei părți ale unei mese de sufragerie a unei case romane. ♦ Sufragerie. 2. Sală de mese a unei comunități (monahale) creștine, în care se primeau pelerinii sau se celebrau diverse ceremonii. [Pron. -niu, var. triclinium s.n.. / < lat. triclinium, cf. gr. triklinion < tri – cu trei, kline – pat].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRICLINIU s. n. 1. sală de mese în casele romane cu trei paturi de-a lungul a trei laturi ale unei mese. ◊ sufragerie. 2. sală de mese a unei comunități (monahale) creștine în care se primeau pelerinii sau se celebrau diverse ceremonii. (< lat. triclinium)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
TRICLINIU ~i n. 1) (în bazilicile creștine) Sală specială pentru primirea pelerinilor și oficierea ceremoniilor. 2) Sală de mese într-o mănăstire; trapeză. [Sil. tri-cli-niu] /<lat. triclinium
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tricliniu n. sală de mâncare cu trei divanuri (în Roma antică): alăturea în tricliniu ne așteaptă un festin AL.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*triclíniŭ n. (vgr. triklinion și triklinon, d. treis, treĭ, și kline, pat; lat. triclinium. V. clinic). Sofragerie cu treĭ divanurĭ la vechiĭ Grecĭ și Romanĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRICLINIUM s. n. v. tricliniu.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRICLINIUM s. n. v. tricliniu.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
triclinion sn vz tricliniu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
triclinium sn vz tricliniu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRICLINIUM, triclinii, s. n. (La romani) Încăpere în care se mînca (și care cuprindea trei paturi, așezate pe trei laturi ale mesei). Este datină la acest prilej de a se așeza masa în forma unui triclinium roman. MARIAN, NU. 498.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRICLINIUM s.n. v. tricliniu.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
tricliniu (desp. tri-cli-) [niu pron. nĭu] s. n., pl. triclinii, art. tricliniile (desp. -ni-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
tricliniu (tri-cli-) [niu pron. nĭu] s. n., pl. triclinii, art. tricliniile (-ni-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tricliniu s. n. (sil. -cli-) [-niu pron. -niu], pl. triclinii, art. tricliniile (sil. -ni-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: tri-cli-niu
- pronunție: triclinĭu
substantiv neutru (N53) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
tricliniu, tricliniisubstantiv neutru
- 1. (La romani) Încăpere a casei în care se mânca (și care cuprindea trei paturi așezate pe trei laturi ale mesei). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Este datină la acest prilej de a se așeza masa în forma unui triclinium roman. MARIAN, NU. 498. DLRLC
- 1.1. Sufragerie. DNsinonime: sufragerie
- 1.2. (În bazilicile creștine) Sală anexă clădirii principale în care se primeau pelerinii sau se desfășurau diverse ceremonii. DEX '09 DEX '98 DN
-
etimologie:
- triclinium DEX '09 DEX '98 DN