opțiuni
  • info

5 definiții pentru turuire

Explicative DEX

TURUI, turui, vb. IV. Intranz. (Fam. și depr.) A vorbi întruna și repede (fără a spune lucruri importante); a-i merge gura ca o moară. – Formație onomatopeică.

A TURUI turui intranz. 1) (despre turturele sau despre porumbei) A scoate sunete prelungi și repetate, caracteristice speciei; a gurlui; a gânguri. 2) fam. A vorbi repede și fără întrerupere (spunând lucruri lipsite de importanță). /Onomat.

Ortografice DOOM

turui vb., ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. turui, 3 sg. și pl. turuie, imperf. 3 sg. turuia

Sinonime

TURUI vb. v. durăi, durui, grunguni, gurlui, hodorogi, hurui.

Regionalisme / arhaisme

turui1, turuiesc, vb. IV (reg.) 1. a se obosi tare. 2. a deszăpezi. 3. a fertiliza un teren tânăr ținând oile să pască pe el.

Intrare: turuire
turuire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turuire
  • turuirea
plural
  • turuiri
  • turuirile
genitiv-dativ singular
  • turuiri
  • turuirii
plural
  • turuiri
  • turuirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

turui, turuiverb

  • 1. familiar depreciativ (Despre persoane) A vorbi întruna și repede (fără a spune lucruri importante); a-i merge gura ca o moară. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ia întrebați-l numai, să vedeți cum îi turuie gura. BARANGA, I. 158. DLRLC
    • format_quote Cîrnățăreasa se așază între tata și neamț. Îi turuie gura. STANCU, D. 434. DLRLC
    • format_quote Te uiți la dînșii că le turuie gura, spuind și verzi și uscate, numai să se afle în vorbă. ISPIRESCU, U. 112. DLRLC
    • format_quote Deodată se simte cu totul schimbată: pe loc începe să-i turuie gurița. CARAGIALE, S. N. 280. DLRLC
  • 2. unipersonal Despre porumbei și turturele: gurlui. DLRLC
    sinonime: gurlui
    • format_quote Porumbeii cum zburară... Turuiră... Pietricele răsunară. PĂSCULESCU, L. P. 23. DLRLC
    • format_quote Porumbeii satului În marginea lacului, Turuiră, guruiră, Mai la vale se lăsară, Cu norii s-amestecară. MAT. FOLK. 1121. DLRLC
    • format_quote Tocmai către ziuă vine și turtureaua... și a prins a turui și ea. ȘEZ. XIII 181. DLRLC
  • 3. A hurui. DLRLC
    sinonime: hurui
    • format_quote Și plugul că și-l pornea, Mergea roatele turuind Și bicele tot plesnind. MAT. FOLK. 77. DLRLC
    • format_quote figurat S-ar întoarce el Ion, de la poartă, dacă nu i-ar turui în cap vorbele astea ca o darabană. VLAHUȚĂ, la TDRG. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.