tărâș² sn [At: HEM 2538 / V: (reg) ~riș / E: nct] (Reg) Țuică de calitate inferioară Si: (reg) pocirlă.

tăriș² sn vz tărâș²

tărîș adv. tărîndu-se: tărîș-grăpiș, cu mare greutate. [Lit. tărîndu-se și agățându-se ca o grapă].

tărâș(tăriș), s.n. (reg.) țuică de calitate proastă.