opțiuni
  • info

12 definiții pentru tătic

din care

Explicative DEX

TĂTIC, tătici, s. m. Diminutiv al lui tată (1); tăticuț, tătișor, tătucă, tătuță. – Tată + suf. -ic.

TĂTIC, tătici, s. m. Diminutiv al lui tată (1); tăticuț, tătișor, tătucă, tătuță. – Tată + suf. -ic.

tătic sm [At: TDRG / V: (pop) ~ă, tică sm, ticu sma / Pl: ~ici / E: tată + -ic] 1-4 (Pop; șhp) Tată (1-2) (tânăr). 5 (Pop; hip) Tată (25). 6 (Mun; hip; îs) Tica bătrân Bunic (1). 7 (Reg; hip; îs) Tică naș Naș. 8 (Reg; hip) Tată (35).

TĂTIC, tătici, s. m. Tătucă.

tătică sm vz tătic

tică2 sm vz tătic

ticu sma vz tătic

Ortografice DOOM

!tătic s. m., g.-d. art. tăticului / (fam.) lui tăticu(l); pl. tătici

tătic s. m., pl. tătici

tătic s. m., pl. tătici

tătică (= tătic) s. m. (pl. tătici)

Sinonime

TĂTIC s. tăicuță, (pop.) tăiculean, tăiculiță, tăicusor, tătuc, tătuț, (reg.) tătuică, tătuluc, tătuluț, tătușor.

TĂTIC s. tăicuță, (pop.) tăiculean, tăiculiță, tăicușor, tătuc, tătuț, (reg.) tătuică, tătuluc, tătuluț, tătușor.

Intrare: tătic
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tătic
  • tăticul
  • tăticu‑
plural
  • tătici
  • tăticii
genitiv-dativ singular
  • tătic
  • tăticului
plural
  • tătici
  • tăticilor
vocativ singular
  • tăticule
plural
  • tăticilor
substantiv masculin (M86)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tătică
  • tătica
plural
  • tătici
  • tăticii
genitiv-dativ singular
  • tătică
  • tăticăi
  • tăticii
  • tătichii
plural
  • tătici
  • tăticilor
vocativ singular —
plural —
ticu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tătic, tăticisubstantiv masculin

etimologie:
  • Tată + -ic. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.