ULEIOS, -OASĂ, uleioși, -oase, adj. Care conține ulei²; uns, îmbibat, impregnat cu ulei²; unsuros, gras; oloios.+ Care are un aspect gras, unsuros (ca uleiul²). [Pr.: -le-ios. – Var.: (reg.) oleios, -oasă adj.] – Ulei² + suf. -os.

uleios, ~oasă a [At: POLIZU / V: (reg) ol- / Pl: ~oși, ~oase / E: ulei² + -os] 1 Uns, îmbibat cu ulei² (1) Si: unsuros (1), (reg) oloios. 2 (D. plante și semințele lor) Oleaginos. 3 Care are aspect de ulei² (1). 4 Din ulei² (1).

ULEIOS, -OASĂ, uleioși, -oase, adj. Care conține ulei²; uns, îmbibat, impregnat cu ulei²; unsuros, gras, oloios. ♦ Care are un aspect gras, unsuros (ca uleiul²). [Pr.: -le-ios. – Var.: (reg.) oleios, -oasă adj.] – Ulei² + suf. -os.

ULEIOS, -OASĂ, uleioși, -oase, adj. Care conține ulei; unsuros, gras. Fața apei era linsă, lucie, uleioasă. DUMITRIU, P. F. 4. – Variantă: (regional) oleios, -oasă (I. IONESCU, M. 46) adj.

ULEIOS ~ioasă (~ioși, ~ioase) 1) Care conține (mult) ulei; cu (mult) ulei. 2) Care are aspect de ulei; asemănător cu uleiul. [Sil. -le-ios] /ulei + suf. ~os

uleios a. care este de natura uleiului gras, unsuros.

uleĭós, -oásă adj. (d. uleĭ 1). Vest. Oleaginos, care e unsuros orĭ conține uleĭ saŭ unt-de-lemn: lichid uleĭos, plantă uleĭoasă. – În est oloĭos.

oleios, ~oasă sf vz uleios

uleios adj. m., pl. uleioși; f. uleioasă, pl. uleioase

uleios adj. m., pl. uleioși; f. uleioasă, pl. uleioase

uleios adj. m. (sil. -le-ios), pl. uleioși; f. sg. uleioasă, pl. uleioase

uleios.

ULEIOS adj. v. gras.

ULEIOS adj. gras, onctuos, unsuros. (Materie ~.)