13 definiții pentru umblătoare

din care

Explicative DEX

UMBLĂTOARE, umblători, s. f. 1. Compartiment dintr-o lucrare minieră (puț, suitoare, plan înclinat) amenajat pentru circulația personalului. 2. (Popular) Latrină, privată, closet. Între case, – pompa de apă, un măr cu ramurile răsucite, betege și... umblătoarea care miroase urît. STANCU, D. 334.

umblătoare f. loc pentru satisfacerea trebuințelor naturale. [Sub raportul sensului, cf. trepăda și urdina].

UMBLĂTOR, -OARE, umblători, -oare, adj., s. m., s. f. 1. Adj. (Rar) Care umblă. ◊ Pod umblător = bac. 2. S. m. Ostaș dintr-un corp de curieri pentru Polonia și Ucraina al domnilor moldoveni. 3. S. f. Compartiment dintr-o lucrare minieră subterană amenajat pentru circulația personalului. 4. S. f. (Pop.) Closet (rudimentar). – Umbla + suf. -ător.

UMBLĂTOR, -OARE, umblători, -oare, adj., s. m., s. f. 1. Adj. (Rar) Care umblă. ◊ Pod umblător = bac. 2. S. m. Ostaș dintr-un corp de curieri pentru Polonia și Ucraina al domnilor moldoveni. 3. S. f. Compartiment dintr-o lucrare minieră subterană amenajat pentru circulația personalului. 4. S. f. (Pop.) Closet (rudimentar). – Umbla + suf. -ător.

umblător, ~oare [At: PSALT. 174 / V: (îrg) îm~ a, s / Pl: ~i, ~oare / E: umbla + -ător] 1-2 smf, a (Ființă) care umblă (1). 3-4 smf, a (Ființă) care posedă capacitatea de a umbla (1). 5 a (Îs) Cal ~ Cal care merge bine. 6 a (Înv; îs) ~ în somn Somnambul. 7 smf (Arg; mpl) Pantofi. 8 smf (Arg; mpl) Ghete (2). 9-10 smf, a (Ființă) care cutreieră. 11 a (Înv; d. femei) De moravuri ușoare. 12 sm (Înv) Curier . 13 sm (Înv) Ostaș dintr-un corp de curieri ai domnilor moldoveni. 14 a Care își schimbă locul, poziția Si: mișcător, mobil. 15 a Care poate fi mișcat Si: mișcător. 16 a Care plutește Si: plutitor. 17 sf Reg) Piatra alergătoare de la moară. 18 a (Înv; d. bani) Care este în circulație. 19 smf Persoană care se comportă într-un anumit fel. 20 a (Reg; îs) Grâu ~ Grâu care se poate semăna atât toamna, cât și primăvara. 21 a (Reg; îs) Loc ~ Loc care se ară în fiecare an. 22 sf Compartiment dintr-o lucrare minieră subterană amenajat pentru circulația personalului. 23 sf (Îvp) Closet. 24 sf (Reg) Urdiniș (1). 25 sf (Reg) Cărăruie făcută de fiarele sălbatice prin pădure.

UMBLĂTOR, ÎMBLĂTOR I. adj. verb. UMBLA. 1 Care umblă 2 Care umblă mult, care e mereu pe drumuri: cum este de umblătoare Țiganca, așa să fie și copilul de umblător (GOR.) 3 Pod ~ 👉 POD2 4 🌿 Grîu ~, specie de grîu tuns: grîul tuns este de două soiuri: umblătoriu și de toamnă (DRĂGH.). II. UMBLĂTOARE, ÎMBLĂTOARE sf. Loc pentru satisfacerea trebuințelor naturale, privată, latrină: nici pînă la îmblătoare nu-i lăsa să iasă (NEC.).

umblătór, -oáre adj. Care umblă, mobil: pod umblător (bac). S. m. (Vechĭ). Stafetă: umblătoriĭ de Hotin și Soroca. S. f. Eŭf. Ĭeșitoare, latrină, retiradă, privată. – În nord îmbl-. V. călăraș.

Ortografice DOOM

umblătoare s. f., g.-d. art. umblătorii; pl. umblători

umblătoare s. f., g.-d. art. umblătorii; pl. umblători

umblătoare (compartiment într-o lucrare minieră, latrină) s. f., g.-d. art. umblătorii; pl. umblători

umblător1 adj. m., pl. umblători; f. sg. și pl. umblătoare

umblător2 (înv.) s. m., pl. umblători

Sinonime

UMBLĂTOARE s. v. closet, toaletă, vece.

umblătoare s. v. CLOSET. TOALETĂ. VECE.

Intrare: umblătoare
umblătoare substantiv feminin
substantiv feminin (F116)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • umblătoare
  • umblătoarea
plural
  • umblători
  • umblătorile
genitiv-dativ singular
  • umblători
  • umblătorii
plural
  • umblători
  • umblătorilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

umblătoare, umblătorisubstantiv feminin

  • 1. Compartiment dintr-o lucrare minieră subterană amenajat pentru circulația personalului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. popular Closet (rudimentar). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Între case, – pompa de apă, un măr cu ramurile răsucite, betege și... umblătoarea care miroase urît. STANCU, D. 334. DLRLC
etimologie:
  • Umbla + -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.