UNDEVA adv. Într-un loc oarecare, într-o direcție oarecare, la o persoană oarecare. ♦ (Precedat de prep. „de”) De la cineva, de la o persoană oarecare, dintr-un anumit loc. ♦ (Precedat de prep. „pe”) Printr-un loc oarecare, într-un anumit loc. – Unde + va.

undeva av [At: PRAV. 33 / V: (reg) univa, uneva (A și: uneva) / A și: (Trs; Ban) undeva / E: unde + va] 1 Într-un loc ce nu poate fi precizat Si: (înv) undevași (1), undevașilea (2). 2 Indiferent unde sau încotro Si: (îrg) oareunde, (înv) undevași , (reg) undevașilea (2). 3 Dintr-un loc oarecare, neprecizat Si: (înv) undevași (3), (reg) undevașiîea (3). 4 (Precedat de pp „de”) Indiferent de unde Si: (înv) undevași, (reg) undevașilea (4). 5 (Precedat de pp „de”) De la cineva Si: (înv) undevași, (reg) undevașilea (6). 6 Printr-un loc oarecare neidentificat sau necunoscut Si: (înv) undevași (6), (reg) undevașilea (6). 7 (Precedat de pp „pe”) Indiferent pe unde Si: (înv) undevași (7), (reg) undevașilea (7). 8 (Precedat de pp „pe”) Întrucâtva. 9 (Precedat de pp „de pe”) Dintr-un loc oarecare Si: (înv) undevași (9), (reg) undevașilea (9). 10 (îlav) Pe ~ într-un loc necunoscut Si: (înv) undevași (10), (reg) undevașiîea (10). 11 Într-un moment (nehotărât) din trecut sau viitor Si: cândva, odată². 12 Într-un fel oarecare Si: întrucâtva, cumva (1), oarecum.

UNDEVA adv. Într’un loc oare-care: am pus ~ briceagul și nu știu unde; s’a ascuns ~; s’a băgat ~ la stăpîn; s’a strecurat pe ~ în casă; Precum cînd soarele apune, El și răsare ~ (EMIN.) [unde+va].

UNDEVA adv. Într-un loc oarecare, într-o direcție oarecare, la o persoană oarecare. ♦ (Precedat de prep. „de”) De la cineva, de la o persoană oarecare, dintr-un anumit loc. ♦ (Precedat de prep. „pe”) Printr-un loc oarecare, într-un anumit loc. – Unde + va.

UNDEVA adv. Într-un loc oarecare, într-o direcție oarecare. Se zăreau undeva departe bălți strălucind. DUMITRIU, B. F. 133. Cealaltă comoară a lui, a regelui Dromichet, stă undeva mucedă în țărînă, sub capac ruginit. C. PETRESCU, R. DR. 27. Duce o scrisoare undeva, un coș cu flori, freacă parchetul la vreun birou și scoate așa, săptămînal, cît să nu crape de foame cei de acasă. SAHIA, N. 97. Acest lapte nu se bea; și, cum a zis, l-a și aruncat pe furiș undeva și pe loc s-a făcut că doarme dus. CREANGĂ, P. 100. ♦ (Precedat de prep. «de») De la cineva, dintr-un loc oarecare. De undeva se auzea muzică de vioară. VORNIC, P. 128. Tînărul care întreba avea o figură de undeva cunoscută. C. PETRESCU, C. V. 160. Trebuie să fie un trimis de undeva, numai pentru a iscodi casele oamenilor. CREANGĂ, P. 233. ♦ (Precedat de prep. «pe») Printr-un loc oarecare, într-un loc oarecare.

UNDEVA adv. Într-un loc oarecare, nedeterminat. A se porni ~. ◊ De ~ dintr-un loc neștiut. Pe ~ printr-un loc neprecizat. /unde + suf. ~va

undeva adv. într’un loc oarecare.

undevá adv. Într’un loc oare-care.

uneva av vz undeva

univa av vz undeva

UNDE adv. A. De loc. 1 În care loc: ~ punea el mîna, punea și Dumnezeu mila (CRG.); n’am eu singur ~ să-mi plec capul (ISP.); fie-care știe ~-l strînge opinca; ~ e ața mai subțire, acolo se rupe; ~ nu-ți fierbe oala, nu-ți băga lingura (PANN); interogativ: ~? în ce loc? ~ ai fost? ~ te duci? F un’te duci? și zise Domnul cătră Cain: ~ iaste fratele tău Avel? (PAL.) ¶ 2 Precedat de prep. de, pe, pînă: întoarce-te de ~ ai venit; Au cine o să știe de ~-s, cine sînt? (EMIN.); de ~ nu-i, nici Dumnezeu nu cere (ZNN.); pe ~ iese cuvîntul, iese și sufletul (PANN); n’au mers pe calea ce venise, ci pe altă cale, pe ~ era țara întreagă (GR.-UR.); voiu umbla pînă ~ m’or duce picioarele; F a (nu) avea de ~, a (nu) avea bani, avere: mulțămită Domnului, părinții noștri aveau de ~, căci sărăcia nu se oploșise încă la ușa lor (CRG.); vrea să dea leafă curției și nu avea de ~ (MUST.); interogativ: de ~? din ce loc? dincotro? pe ~? prin ce loc? pe ce drum? pînă ~? pînă la care loc? de ~ vii? pe ~ ai intrat în grădină? Bună ziua, vere! zice unul. – Să fii sănătos, zice celălalt; dar de ~ și pînă ~? (RET.) ¶ 2 ~ și ~, ici și colo, din loc în loc: ~ și ~ cîte un stejar se ridica din fundul prăpăstiei (GRL.) ; abia ~ și ~ se mai vede cîte un palat vechiu cu beciuri boltite (NEGR.). – B. De timp. 4 Cînd: Constantin Duca-Vodă se împlu de mare bucurie ~ auzi de acea veste (NEC.) ¶ 5 (De) ~, pe cînd: ~ alții nu puteau face unele lucruri de fierărie nici în trei ani, el într’o jumătate de an lucra ca o calfă veche (ISP.); de ~ pînă atunci mă duceam cu drag la școală, am început a umbla huciu-marginea (DLVR.) ¶ 6 Atunci, deodată: cum o văzu, ~ mi-i aruncă voinicul o ploaie de săgeți de o... făcu să turbeze de mînie (ISP.); și ~ nu pornește stînca la vale, săltînd tot mai sus de un stat de om (CRG.) ¶. – C. De mod. 7 Cum: boieriul... văzu ~ intrară voinici călări în chip de îngeri (RET.); F de ~? a) cum? îi trecu un fier ars în inimă, gîndindu-se că poate i-a călcat porunca; și de ~ să nu fie așa? (ISP.); b) vorbă să fie! cum să fie așa ceva? nu-ți mai închipui așa ceva: făcu rugăciunea ca să-l apere Dumnezeu de rele și să piară năluca... Ași! de ~? ce nălucă să piară ? căci ceea ce vedea el era aievea un copil frumos ca un îngeraș (ISP.); F de ~ și pînă ~, cum, ce fel, prin ce întîmplare: se mira de ~ și pînă ~ să-i vie lui acea bogăție (ISP.) ¶ 8 Ⓟ Fiindcă, pentru că: au fost zicînd că omul care nu știe carte este un dobitoc, adecă ~ nu știa carte Cantemir-Vodă (MUST.); faci așa, ~ ai necaz pe mine (R.-COD.); ~-i boier, crede că-i stăpîn pe munca mea? (PAMF.); Joe luă de nevastă pe Junona, fără voia părinților ei, poate că ~ erau frați (ISP.) ¶ 9 De ~ nu, dacă nu: dacă-ți place, kir Ianuleo! de ~ nu... să ne vedem cînd mi-oiu vedea ceafa (CAR.) ¶ 10 În compuneri: nici-unde, nicăieri; 👉 OARE-UNDE, ORI-UNDE, ORI-ȘI-UNDE, UNDEVA, UNDEVAȘI(LEA) [lat. ŭnde].

UNDEVAȘI, Ⓟ UNDEVAȘILEA adv. = UNDEVA: cîți au fost de acel fel pre undevași, i-au adunat de i-au dus pre acolo (LET.).

+undeva (pe ~) loc. adv.

undeva adv.

UNDEVA adv. (pop.) încotrova, (înv. și reg.) oareunde, (înv.) undevași. (A plecat ~.)

UNDEVA adv. (pop.) încotrova, (înv. și reg.) oareunde, (înv.) undevași. (A plecat ~.)