7 definiții pentru urâțel
Explicative DEX
URÂȚEL, -ICĂ, urâței, -ele, adj. Diminutiv al lui urât (I); cam urât. – Urât + suf. -el.
URÂȚEL, -ICĂ, urâței, -ele, adj. Diminutiv al lui urât (I); cam urât. – Urât + suf. -el.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
urâțel, ~ea a [At: PÂRVESCU, C. 59 / Pl: ~ei, ~ele / E: urât2 + -el, -ea] 1-2 (Șhp) (Com) urât2 (17) Si: (reg) urâtuț (1-2), urâțică (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
URÎȚEL, -ICĂ, urîței, -le, adj. Diminutiv al lui urît; cam urît. O privea și, fără să vrea, se gîndea: «Cît e de slăbuță și de urîțică». REBREANU, I. 54.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
urîțél, -țícă adj., pl. eĭ, ele. Fam. Cam urît, destul de urît.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
urâțel adj. m., pl. urâței; f. urâțică, pl. urâțele
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
urâțel adj. m., pl. urâței; f. urâțică, pl. urâțele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
urâțel adj. m., pl. urâței; f. sg. urâțică, pl. urâțele
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: urâțel
urâțel adjectiv
adjectiv (A70) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
urâțel, urâțicăadjectiv
-
- O privea și, fără să vrea, se gîndea: «Cît e de slăbuță și de urîțică». REBREANU, I. 54. DLRLC
-
etimologie:
- Urât + -el. DEX '98 DEX '09