VLAȘIȚĂ, vlașițe, s. f. (Bot.; reg.) Hașmă. – Din sb. vlašac.

vlașiță sf [At: I. CR. II, 109 / V: glașni~, ~ajni~, ~șni~, vra~, vrașni~ / Pl: ~țe / E: srb vlašica] (Olt; Mun) 1 Varietate de ceapă cu bulbul compus, ca usturoiul, și cu foarte multe frunze cărnoase (Allium ascalonicum). 2 (Bot) Samuraslă (de ceapă sau de usturoi).

vlașiță s.f. (bot.; reg.) Varietate de ceapă cu bulbul compus, ca usturoiul, și cu foarte multe frunze cărnoase (Allium ascalonicum); hașmă. • pl. -e. /<srb. vlašica.

VLAȘIȚĂ, vlașițe, s. f. (Bot.; reg.) Hașmă. – Din scr. vlašac.

VLAȘIȚĂ, vlașițe, s. f. (Regional) Soi de ceapă cu căpățîna mică și cu foile cărnoase.

vlajniță sf vz vlașiță

vlașniță sf vz vlașiță

vrașiță sf vz vlașiță

vrașniță sf vz vlașiță

vlașiță (reg.) s. f., g.-d. art. vlașiței; pl. vlașițe

vlașiță (reg.) s. f., g.-d. art. vlașiței; pl. vlașițe

vlașiță s. f., g.-d. art. vlașiței; pl. vlașițe

vlașiță (-țe), s. f. – Ceapă încolțită. Sb. vlasac (Candrea).