8 definiții pentru îmbrânceală
Explicative DEX
ÎMBRÂNCEALĂ, îmbrânceli, s. f. Faptul de a (se) îmbrânci. – Îmbrânci + suf. -eală.
ÎMBRÂNCEALĂ, îmbrânceli, s. f. Faptul de a (se) îmbrânci. – Îmbrânci + suf. -eală.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
îmbrânceală sf [At: SLAVICI, N. II, 326 / Pl: ~eli / E: îmbrânci + -eală] 1-2 Îmbrâncire (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMBRÎNCEALĂ, îmbrînceli, s. f. Faptul de a (se) îmbrînci. Eu nu voiam s-o las, ea nu se lăsa și-n îmbrînceala asta a luat portofelul de la mine. SLAVICI, O. I 374.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
îmbrânceală s. f., g.-d. art. îmbrâncelii; pl. îmbrânceli
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
îmbrânceală s. f., g.-d. art. îmbrâncelii; pl. îmbrânceli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îmbrânceală s. f., g.-d. art. îmbrâncelii; pl. îmbrânceli
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
ÎMBRÂNCEALĂ s. 1. v. îmbrâncire. 2. v. îmbrâncitură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMBRÎNCEALĂ s. 1. ghiontire, îmboldire, îmbrîncire, îmbrîncitură, împingere, înghionteală, înghiontire, (reg.) înghioldeală, înghioldire. 2. brînci, ghiont, izbitură, îmbrîncitură, împinsătură, (reg.) ghiold, ștos, (Mold.) bleandă, dupac, (Ban.) poancă, (prin Olt. și Munt.) potîrnog.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F57) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
îmbrânceală, îmbrâncelisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a (se) îmbrânci. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: îmbrâncire îmbrâncitură
- Eu nu voiam s-o las, ea nu se lăsa și-n îmbrînceala asta a luat portofelul de la mine. SLAVICI, O. I 374. DLRLC
-
etimologie:
- Îmbrânci + -eală. DEX '98 DEX '09