opțiuni
  • info

11 definiții pentru înaurire

din care

Explicative DEX

ÎNAURA vb. I v. înauri.

ÎNAURA vb. I v. înauri.

ÎNAURA vb. I v. înauri.

ÎNAURI, înauresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A auri. [Pr.: -na-u-. – Var.: (reg.) înaura vb. I] – În + aur.

ÎNAURI, înauresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A auri. [Pr.: -na-u-. – Var.: (reg.) înaura vb. I] – În + aur.

înaura v vz înauri

înauri vt [At: CONACHI, P. 287 / V: (rar; cscj) ~ra / Pzi: ~resc / E: în- + aur] (Îvp) 1-3 A auri2 (1-3).

ÎNAURI, înauresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A auri. (Fig.) [Amorul] înaurește cu raze nourii de desfătare. CONACHI, P. 287. – Variantă: înaura (NEGRUZZI, S. II 129) vb. I.

aurésc v. tr. (d. aur). Poleĭesc cu aur. – Vechĭ și auréz. În Trans. și întrauresc (Șincaĭ) și înauresc.

înaurésc, V. auresc.

Ortografice DOOM

!înauri (a ~) (rar) (î-na-u-/în-a-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înauresc, imperf. 3 sg. înaurea; conj. prez. 3 să înaurească

înauri vb. (sil. -u-; mf. în-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înauresc, imperf. 3 sg. înaurea; conj. prez. 3 sg. și pl. înaurească

Sinonime

ÎNAURI vb. v. auri.

înauri vb. v. AURI.

Intrare: înaurire
înaurire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înaurire
  • ‑naurire
  • înaurirea
  • ‑naurirea
plural
  • înauriri
  • ‑nauriri
  • înauririle
  • ‑nauririle
genitiv-dativ singular
  • înauriri
  • ‑nauriri
  • înauririi
  • ‑nauririi
plural
  • înauriri
  • ‑nauriri
  • înauririlor
  • ‑nauririlor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înauri, înaurescverb

  • 1. rar Auri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: auri
    • format_quote figurat [Amorul] înaurește cu raze nourii de desfătare. CONACHI, P. 287. DLRLC
etimologie:
  • În + aur DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.