încetineală sf [At: D. ZAMFIRESCU, ap. TDRG / Pl: ~eli / E: încetini + -eală] 1 Manifestare înceată. 2 Lipsă de iuțeală, de vioiciune în acțiuni, în mișcări, în gândire etc.

ÎNCETINEALĂ, încetineli, s. f. Lipsă de iuțeală (în mișcări etc.), manifestare înceată; lipsă de vioiciune. Cellalt... dă cărțile cu încetineală judecătorului de meserie. D. ZAMFIRESCU, la TDRG.

ÎNCETINEALĂ ~eli f. Lipsă de repeziciune. Cu ~. /a încetini + suf. ~eală

încetineálă f., pl. elĭ. Calitatea saŭ defectu de a lucra încet.

încetineală s. f., g.-d. art. încetinelii; pl. încetineli

încetineală s. f., g.-d. art. încetinelii; pl. încetineli

încetineală s. f., g.-d. art. încetinelii; pl. încetineli

ÎNCETINEALĂ s. (livr.) lentoare.

ÎNCETINEALĂ. Subst. Încetineală, lentoare (franțuzism), lentitudine, molcomeală (rar), moleșeală, moleșire, molătate (rar), moliciune, inerție; încetinire, frînare, frînat, domolire, potolire, potoleală (rar), liniștire. Întîrziere, zăbovire (pop.), zăbavă; temporizare, moderare; tărăgănare, tărăgăneală, trenare, tergiversare, tergiversațiune (înv.), amînare, prorogare, prorogație. Ezitare, șovăială, șovăire, nehotărîre, reținere. Oprire, rămînere pe loc, stagnare, stagnație (neobișnuit). Încetinitor, moderator. Adj. Încet, încetinel (dim.), lent, molcom, molcomit (pop.), lin, domol, alene (rar), potolit; moale, molîu, molatic, molicel (dim., pop. și fam.), molișor (rar), inert, greoi, leneș; zăbovitor (înv.), zăbavnic (înv.), bun de trimis după popă. Tărăgănat, zăbovit (înv.). încetinit (rar), potolit. Șovăitor, șovăielnic, șovăit (rar), șovăind (rar), ezitant. Temporizator, moderator, potolitor. Vb. A fi încet, a merge încet (alene), a merge (a umbla) ca melcul (cu pași de melc). A încetini, a frîna, a tempera, a potoli, a molcomi (pop.), a domoli, a modera, a calma, a temporiza; a întîrzia, a proroga; a rămîne pe loc, a bate pasul pe loc, a se opri, a stagna. A se desfășura cu încetineală, a se tărăgăna, a se lungi, a trena (livr.). Adv. Alene, agale, fără grabă, încet, molcom, domol, încetinel (dim.), încetișor (dim.), cătinel; încetul cu încetul, încet-încet, Nel-cătinel (rar), cu încetul, cu încetinitorul, puțin cîte puțin; lento, lin, lent; largo. V. calm, inactivitate, indolență, întîrziere, moliciune, odihnă.

Încetineală ≠ grabă