10 definiții pentru încâlceală

Explicative DEX

ÎNCÂLCEALĂ, încâlceli, s. f. Încâlcire. – Încâlci + suf. -eală.

ÎNCÂLCEALĂ, încâlceli, s. f. Încâlcire. – Încâlci + suf. -eală.

încâlcea sf [At: GHICA, ap. TDRG / Pl: ~eli / E: încâlci + eală] 1 Încâlcire (1). 2 (Ccr) Încurcătură. 3-4 Încâlcire (3-4).

ÎNCÎLCEALĂ, încîlceli, s. f. Încîlcitură.

încîlceálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a încîlci. Lucru încîlcit.

Ortografice DOOM

încâlcea s. f., g.-d. art. încâlcelii; pl. încâlceli

încâlcea s. f., g.-d. art. încâlcelii; pl. încâlceli

încâlcea s. f., g.-d. art. încâlcelii; pl. încâlceli

Sinonime

ÎNCÂLCEA s. 1. v. amestecătură. 2. v. complicație.

ÎNCÎLCEA s. 1. amestecătură, încîlcire, încîlcitură, încurcătură, (livr.) mixtură, (înv.) zăminteală, zămintitură, (fam.) bălmăjeală, mișmaș, talmeș-balmeș. (Era o ~ de nedescris.) 2. complicație, încurcătură. (S-a ivit o ~ în rezolvarea problemei.)

Intrare: încâlceală
încâlceală substantiv feminin
substantiv feminin (F57)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încâlcea
  • ‑ncâlcea
  • încâlceala
  • ‑ncâlceala
plural
  • încâlceli
  • ‑ncâlceli
  • încâlcelile
  • ‑ncâlcelile
genitiv-dativ singular
  • încâlceli
  • ‑ncâlceli
  • încâlcelii
  • ‑ncâlcelii
plural
  • încâlceli
  • ‑ncâlceli
  • încâlcelilor
  • ‑ncâlcelilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

încâlcea, încâlcelisubstantiv feminin

etimologie:
  • Încâlci + -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.