opțiuni
  • info

11 definiții pentru îndrăcit

din care

Explicative DEX

ÎNDRĂCIT, -Ă, îndrăciți, -te, adj. Scos din fire; furios; afurisit, al dracului, rău. ♦ Teribil, grozav, înfocat, aprins. ♦ Fig. Drăcos, șmecher; plin de temperament. – V. îndrăci.

ÎNDRĂCIT, -Ă, îndrăciți, -te, adj. Scos din fire; furios; afurisit, al dracului, rău. ♦ Teribil, grozav, înfocat, aprins. ♦ Fig. Drăcos, șmecher; plin de temperament. – V. îndrăci.

îndrăcit1 sn [At: DOSOFTEI, V. S. 148/2 / Pl: ~uri / E: îndrăci] 1 Îndrăcire (1). 2 Nebunie. 3 Înrăire. 4 (Rar) Epilepsie. 5 Îndrăcire (5).

îndrăcit2, ~ă a [At: VARLAAM, C. 48/2 / Pl: ~iți, ~e / E: îndrăci] 1 Stăpânit de duhuri necurate. 2 Epileptic. 3 Furios. 4 Nebun. 5 Rău. 6 (Gmț) Șmecher. 7 (Fig) Plin de temperament. 8 (Îe) A-i fi cuiva osul ~ A fi un om care face rău. 9 (Fig) Teribil. 10 (Fig) înfocat.

ÎNDRĂCIT, -Ă, îndrăciți, -te, adj. Înfuriat, furios, ieșit din fire; al dracului, rău. Abia scăpai de un nebun și-mi vine altul, mai îndrăcit. REBREANU, R. II 29. Se uita la dînsa ca cel mai îndrăcit comisar de poliție. SLAVICI, O. I 363. Să se mire de inima cea îndrăcită. RETEGANUL, P. IV 6. ◊ (Adverbial) Căpitanul se apropie cu pași grei, suflînd îndrăcit. DUNĂREANU, CH. 147. ♦ Înfocat, viu, nervos. Mormanul de mărfuri de pe platformă era descărcat chiar atunci, cu o grabă îndrăcită. GALAN, B. I 17. ♦ Afurisit, blestemat. Am o măsea îndrăcită care mă bagă în iad de viu. ALECSANDRI, S. 129. ◊ (Substantivat) Să o scape de un îndrăcit de mistreț. ISPIRESCU, U. 38.

ÎNDRĂCIT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A ÎNDRĂCI și A SE ÎNDRĂCI. 2) fam. Care iese din comun prin calitățile sale; grozav. 3) Care poate ieși ușor din încurcături; descurcăreț; abil. [Sil. în-dră-] /v. a (se) îndrăci

îndrăcit a. 1. apucat de necuratul; 2. foarte rău, furios.

îndrăcít, -ă adj. În care a intrat dracu, nebun. Fig. Foarte răŭ, lipsit de milă: om, caracter îndrăcit. Adv. Grozav, în dracĭ, foarte înverșunat: a te lupta îndrăcit, un vin îndrăcit de bun.

Sinonime

ÎNDRĂCIT adj. v. colosal, cumplit, extraordinar, fenomenal, formidabil, furios, groaznic, grozav, infernal, îndârjit, înfiorător, înfuriat, îngrozitor, înspăimântător, întărâtat, înverșunat, mâniat, mânios, năprasnic, pornit, strașnic, teribil.

ÎNDRĂCIT adj., s. v. afurisit.

îndrăcit adj. v. COLOSAL. CUMPLIT. EXTRAORDINAR. FENOMENAL. FORMIDABIL. FURIOS. GROAZNIC. GROZAV. INFERNAL. ÎNDÎRJIT. ÎNFIORĂTOR. ÎNFURIAT. ÎNGROZITOR. ÎNSPĂIMÎNTĂTOR. ÎNTĂRÎTAT. ÎNVERȘUNAT. MÎNIAT. MÎNIOS. NĂPRASNIC. PORNIT. STRAȘNIC. TERIBIL.

ÎNDRĂCIT adj., s. afurisit, blestemat, cîinos, hain, rău, ticălos, (înv. și pop.) pustiu, (pop. și fam.) pîrdalnic, (pop.) împelițat, jurat, (înv. și reg.) urgisit, (reg.) pricăjit, (Transilv.) săcret.

Intrare: îndrăcit
îndrăcit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îndrăcit
  • ‑ndrăcit
  • îndrăcitul
  • îndrăcitu‑
  • ‑ndrăcitul
  • ‑ndrăcitu‑
  • îndrăcită
  • ‑ndrăcită
  • îndrăcita
  • ‑ndrăcita
plural
  • îndrăciți
  • ‑ndrăciți
  • îndrăciții
  • ‑ndrăciții
  • îndrăcite
  • ‑ndrăcite
  • îndrăcitele
  • ‑ndrăcitele
genitiv-dativ singular
  • îndrăcit
  • ‑ndrăcit
  • îndrăcitului
  • ‑ndrăcitului
  • îndrăcite
  • ‑ndrăcite
  • îndrăcitei
  • ‑ndrăcitei
plural
  • îndrăciți
  • ‑ndrăciți
  • îndrăciților
  • ‑ndrăciților
  • îndrăcite
  • ‑ndrăcite
  • îndrăcitelor
  • ‑ndrăcitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îndrăcit, îndrăcităadjectiv

  • 1. Scos din fire; al dracului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: afurisit furios rău înfuriat
    • format_quote Abia scăpai de un nebun și-mi vine altul, mai îndrăcit. REBREANU, R. II 29. DLRLC
    • format_quote Se uita la dînsa ca cel mai îndrăcit comisar de poliție. SLAVICI, O. I 363. DLRLC
    • format_quote Să se mire de inima cea îndrăcită. RETEGANUL, P. IV 6. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Căpitanul se apropie cu pași grei, suflînd îndrăcit. DUNĂREANU, CH. 147. DLRLC
    • 1.1. Aprins, grozav, nervos, teribil, viu, înfocat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: aprins grozav nervos teribil viu înfocat
      • format_quote Mormanul de mărfuri de pe platformă era descărcat chiar atunci, cu o grabă îndrăcită. GALAN, B. I 17. DLRLC
    • 1.2. Afurisit, blestemat. DLRLC
      sinonime: afurisit blestemat
      • format_quote Am o măsea îndrăcită care mă bagă în iad de viu. ALECSANDRI, S. 129. DLRLC
      • format_quote (și) substantivat Să o scape de un îndrăcit de mistreț. ISPIRESCU, U. 38. DLRLC
    • 1.3. figurat Plin de temperament. DEX '09 DEX '98
      sinonime: drăcos șmecher
etimologie:
  • vezi îndrăci DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.