opțiuni
  • info

14 definiții pentru înființare

din care

Explicative DEX

ÎNFIINȚARE, înființări, s. f. Acțiunea de a (se) înființa; fondare, instituire, întemeiere. ♦ (Rar) Realizare, executare. – V. înființa.

înființare sf [At: (a. 1794), ap. GCR II, 154/28 / Pl: ~țări / E: înființa] 1 Determinare a apariției unui lucru Si: creare, fondare, înființat1 (1), întemeiere. 2 (Pex) Apariție din senin Si: înființat1 (2). 3 Înfățișare a unei persoane într-un loc, pe neașteptate Si: înființat1 (3). 4 (Înv) Realizare.

ÎNFIINȚARE, înființări, s. f. Acțiunea de a (se) înființa; fundare, instituire, întemeiere. ♦ (Rar) Realizare, executare. – V. înființa.

ÎNFIINȚARE, înființări, s. f. Acțiunea de a (se) înființa; creare, fundare, întemeiere, instituire. Partidul și guvernul se îngrijesc zi de zi de dezvoltarea prin toate mijloacele a științei, de înființarea a numeroase institute de cercetări științifice, laboratoare, stații de experimentare. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 368, 5/1. Din comitetul de inițiativă al țăranilor care doreau înființarea gospodăriei colective, lipsea unul singur: Lazăr lungu. MIHALE, O. 520. Am asistat la înființarea Societății literare și a societății Frăția și la răscularea de la 1848. GHICA, S. A. 41. ♦ (Rar) Realizare, executare. Mihai se dete cu totul pentru înființarea planului său. BĂLCESCU, O. II 183.

înființare f. acțiunea de a înființa: creațiune, fundațiune.

înființáre f., pl. ărĭ. Acțiunea de a înființa, creațiune, fundare.

Ortografice DOOM

înființare (desp. -fi-in-) s. f., g.-d. art. înființării; pl. înființări

înființare (-fi-in-) s. f., g.-d. art. înființării; pl. înființări

înființare s. f. (sil. -fi-in-), g.-d. art. înființării; pl. înființări

Sinonime

ÎNFIINȚARE s. 1. constituire, creare, fundare, instituire, întemeiere, organizare, (astăzi rar) statornicire. (~ corpului grăniceresc.) 2. v. constituire.

ÎNFIINȚARE s. v. înfățișare, prezentare, venire.

ÎNFIINȚARE s. 1. constituire, creare, fundare, instituire, întemeiere, organizare, (astăzi rar) statornicire. (~ corpului grăniceresc.) 2. alcătuire, constituire, creare, desemnare, formare, instituire, numire, organizare, stabilire. (~ unei comisii.)

înființare s. v. ÎNFĂȚIȘARE. PREZENTARE. VENIRE.

Antonime

Înființare ≠ desființare

Intrare: înființare
înființare substantiv feminin
  • silabație: în-fi-in- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înființare
  • ‑nființare
  • înființarea
  • ‑nființarea
plural
  • înființări
  • ‑nființări
  • înființările
  • ‑nființările
genitiv-dativ singular
  • înființări
  • ‑nființări
  • înființării
  • ‑nființării
plural
  • înființări
  • ‑nființări
  • înființărilor
  • ‑nființărilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înființare, înființărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) înființa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: creare fondare instituire întemeiere antonime: desființare
    • format_quote Partidul și guvernul se îngrijesc zi de zi de dezvoltarea prin toate mijloacele a științei, de înființarea a numeroase institute de cercetări științifice, laboratoare, stații de experimentare. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 368, 5/1. DLRLC
    • format_quote Din comitetul de inițiativă al țăranilor care doreau înființarea gospodăriei colective, lipsea unul singur: Lazăr lungu. MIHALE, O. 520. DLRLC
    • format_quote Am asistat la înființarea Societății literare și a societății Frăția și la răscularea de la 1848. GHICA, S. A. 41. DLRLC
    • 1.1. rar Executare, realizare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: executare realizare
      • format_quote Mihai se dete cu totul pentru înființarea planului său. BĂLCESCU, O. II 183. DLRLC
etimologie:
  • vezi înființa DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „înființare” (38 clipuri)