opțiuni
  • info

8 definiții pentru înfrățit

Explicative DEX

ÎNFRĂȚIT, -Ă, înfrățiți, -te, adj. 1. Legat de altul prin relații frățești. 2. (Despre plante) Care a dat lăstari din tulpina principală. – V. înfrăți.

ÎNFRĂȚIT, -Ă, înfrățiți, -te, adj. 1. Legat de altul prin relații frățești. 2. (Despre plante) Care a dat lăstari din tulpina principală. – V. înfrăți.

înfrățit, ~ă a [At: ALEXANDRESCU, M. 16 / Pl: ~iți, ~e / E: înfrăți] 1 Legat de altcineva prin sentimente frățești. 2 Devenit frate de cruce. 3 (D. plante) Care a dat lăstari din tulpina principală.

ÎNFRĂȚIT, -Ă, înfrățiți, -te, adj. Unit, întovărășit, legat de altul prin relații prietenești. Bulgarii... prin romanii din Dacia nouă primesc religia creștină și împreună înfrățiți întemeiară un stat puternic. BĂLCESCU, O. II 12. Prin științe și prin arte națiile înfrățite, În gîndire și în pace drumul gloriei găsesc. ALEXANDRESCU, M. 16. ♦ (Despre cereale) Crescut în mai multe fire pornite de la baza aceleiași tulpini. Grîu înfrățit.

Enciclopedice

FEDERAȚIA MONDIALĂ A ORAȘELOR ÎNFRĂȚITE (F.M.O.Î.), organizație internațională neguvernamentală, cu sediul la Paris, creată în 1957, în scopul stabilirii relațiilor de colaborare și prietenie între locuitorii unor orașe din țări diferite.

Sinonime

ÎNFRĂȚIT adj. solidar, unit. (Lupta ~ a popoarelor.)

ÎNFRĂȚIT adj. solidar, unit. (Lupta ~ a popoarelor.)

ÎNFRĂȚI vb. 1. a fraterniza. (Ostași care s-au ~.) 2. (BOT.) (reg.) a pui. (Plante care ~.)

Antonime

Înfrățit ≠ desfrățit

Intrare: înfrățit
înfrățit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înfrățit
  • ‑nfrățit
  • înfrățitul
  • înfrățitu‑
  • ‑nfrățitul
  • ‑nfrățitu‑
  • înfrățită
  • ‑nfrățită
  • înfrățita
  • ‑nfrățita
plural
  • înfrățiți
  • ‑nfrățiți
  • înfrățiții
  • ‑nfrățiții
  • înfrățite
  • ‑nfrățite
  • înfrățitele
  • ‑nfrățitele
genitiv-dativ singular
  • înfrățit
  • ‑nfrățit
  • înfrățitului
  • ‑nfrățitului
  • înfrățite
  • ‑nfrățite
  • înfrățitei
  • ‑nfrățitei
plural
  • înfrățiți
  • ‑nfrățiți
  • înfrățiților
  • ‑nfrățiților
  • înfrățite
  • ‑nfrățite
  • înfrățitelor
  • ‑nfrățitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înfrățit, înfrățităadjectiv

  • 1. Legat de altul prin relații frățești. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: legat solidar unit antonime: desfrățit
    • format_quote Bulgarii... prin romanii din Dacia nouă primesc religia creștină și împreună înfrățiți întemeiară un stat puternic. BĂLCESCU, O. II 12. DLRLC
    • format_quote Prin științe și prin arte națiile înfrățite, În gîndire și în pace drumul gloriei găsesc. ALEXANDRESCU, M. 16. DLRLC
  • 2. (Despre plante) Care a dat lăstari din tulpina principală. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Grâu înfrățit. DLRLC
etimologie:
  • vezi înfrăți DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.