îngrijit¹ sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: îngriji] 1 Îngrijire (1). 2 (Înv) Îngrijorare. 3 Precauție. 4 Menajare. 5 Îngrijire (7).

îngrijit², ~ă a [At: BELDIMAN, TR. 355 / Pl: ~iți, ~e / E: îngriji] 1 (Înv) Plin de griji Si: neliniștit. 2 Căruia i se poartă de grijă. 3 Care este păstrat cu grijă. 4 Curat. 5 Dichisit. 6 Făcut cu grijă, cu meticulozitate. 7 Menajat. 8 Tratat din punct de vedere medical. 9 (Udp „de”; îs) Ediție ~ă, volum ~ Text apărut sub îndrumarea cuiva.

ÎNGRIJIT, -Ă, îngrijiți, -te, adj. I. 1. Căruia i se poartă de grijă, care este păstrat cu atenție, cu grijă, în bunăstare. Haine îngrijite. ♦ (Despre oameni) Curat, dichisit. Părea nesfîrșit mai curat și mai îngrijit ca mine. CAMIL PETRESCU, U. N. 97. 2. Făcut cu grijă, cu meticulozitate, exact. Stil îngrijit. Lucrare îngrijită. II. (Rar, învechit) Plin de griji; îngrijorat, neliniștit. Harap-Alb, îngrijit de ce i s-ar mai putea întîmpla... mergea tot înainte. CREANGĂ, P. 237. Nu înțelegi că sînt îngrijită pentru Marghiolița? ALECSANDRI, T. I 33. Boierii... tremurau. Ei aveau două mari cuvinte a fi îngrijiți. NEGRUZZI, S. I 142. ◊ (Adverbial) Cerca a surîde, dar atît de dureros și atît de îngrijit. EMINESCU, N. 76.

îngrijít, -ă adj. Plin de grijă, neliniștit, alarmat.

îngrijit prt. (făcut cu grijă).

ÎNGRIJIT adj. 1. v. gătit. 2. v. elegant. 3. curățel, spălat, spălățel, (înv. și reg.) acurat, (fig.) scuturat. (Un om mai ~.) 4. curat. (O ținută ~.) 5. (Transilv.) tistaș. (O locuință, o casă ~.)

ÎNGRIJIT adj. v. alarmat, intrigat, îngrijorat, neliniștit.

ÎNGRIJIT adj. 1. aranjat, cochet, dichisit, elegant, fercheș, ferchezuit, gătit, spilcuit, (pop. și fam. depr.) sclivisit, (pop.) dres, (Transilv. și Ban.) cinaș, (Transilv.) nialcoș, (turcism înv.) muchelef. (Un tînăr ~.) 2. curățel, spălat, spălățel, (înv. și reg.) acurat, (fig.) scuturat. (Un om mai ~.) 3. curat. (O ținută ~.) 4. (Transilv.) tistaș. (O locuință, o casă ~.)

îngrijit adj. v. ALARMAT. INTRIGAT. ÎNGRIJORAT. NELINIȘTIT.

Îngrijit ≠ neîngrijit