8 definiții pentru înnodare
Explicative DEX
ÎNNODARE, înnodări, s. f. Acțiunea de a (se) înnoda. – V. înnoda.
ÎNNODARE, înnodări, s. f. Acțiunea de a (se) înnoda. – V. înnoda.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
înnodare sf [At: ENC. VET. 41 / S și: îno~ / Pl: ~dări / E: înnoda] 1 Facere a unui nod la ceva Si: înnodat1 (1), înnodătură (1). 2 Legare fixând ceva cu un nod Si: înnodat1 (2), înnodătură (2). 3 (Fig) Împerechere. 4 (Fig) Agonisire. 5 (Fam) Improvizare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNNODARE s. f. Acțiunea de a (se) înnoda.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
înnodare s. f., g.-d. art. înnodării; pl. înnodări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
înnodare s. f., g.-d. art. înnodării; pl. înnodări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
înnodare s. f., g.-d. art. înnodării; pl. înnodări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
ÎNNODARE s. legare, legat, (rar) înnodătură. (~ unei sfori.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNNODARE s. legare, legat, (rar) înnodătură. (~ unei sfori.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
înnodare, înnodărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) înnoda. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: legare legat înnodătură
etimologie:
- înnoda DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.