opțiuni

7 definiții pentru înnămețire

Explicative DEX

înnămeți vt [At: DA ms / Pzi: 3 ~țește / E: în- + nămeți] (Pop) A nămeți.

înămețésc, V. nămețesc.

nămețésc și nemețésc v. tr. (d. nămete). Vest. Troĭenesc. – Și înă- saŭ înnă-.

Sinonime

ÎNNĂMEȚIRE s. v. înzăpezire.

ÎNNĂMEȚIRE s. întroienire, înzăpezire, nămețire, troienire, (reg.) omețire.

ÎNNĂMEȚI vb. v. înzăpezi.

ÎNNĂMEȚI vb. a (se) întroieni, a (se) înzăpezi, a (se) nămeți, a (se) troieni, (reg.) a (se) omeți.

Intrare: înnămețire
înnămețire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înnămețire
  • ‑nnămețire
  • înnămețirea
  • ‑nnămețirea
plural
  • înnămețiri
  • ‑nnămețiri
  • înnămețirile
  • ‑nnămețirile
genitiv-dativ singular
  • înnămețiri
  • ‑nnămețiri
  • înnămețirii
  • ‑nnămețirii
plural
  • înnămețiri
  • ‑nnămețiri
  • înnămețirilor
  • ‑nnămețirilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)