opțiuni
  • info

6 definiții pentru înstărit

Explicative DEX

ÎNSTĂRIT, -Ă, înstăriți, -te, adj. Cu stare, bogat, avut, chivernisit. – V. înstări.

ÎNSTĂRIT, -Ă, înstăriți, -te, adj. Cu stare, bogat, avut, chivernisit. – V. înstări.

înstărit, ~ă a [At: I. IONESCU, D. 380 / Pl: ~iți, ~e / E: înstări] Bogat.

ÎNSTĂRIT, -Ă, înstăriți, -te, adj. Cu stare, bogat, avut. Gospodărie colectivă înstărită.

Sinonime

ÎNSTĂRIT adj. 1. v. bogat. 2. avut, bogat, situat, (pop.) chiabur, cuprins, (reg.) bănos, (Transilv.) găzdac, (prin Munt.) taxidit. (Țăran ~.)

ÎNSTĂRIT adj. 1. bogat, căpătuit, chivernisit, îmbogățit, înavuțit, pricopsit, (pop. și depr.) ajuns. (Un om ~.) 2. avut, bogat, situat, (pop.) chiabur, cuprins, (reg.) bănos, (Transilv.) găzdac, (prin Munt.) taxidit. (Țăran ~.)

Antonime

Înstărit ≠ nevoiaș

Intrare: înstărit
înstărit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înstărit
  • ‑nstărit
  • înstăritul
  • înstăritu‑
  • ‑nstăritul
  • ‑nstăritu‑
  • înstărită
  • ‑nstărită
  • înstărita
  • ‑nstărita
plural
  • înstăriți
  • ‑nstăriți
  • înstăriții
  • ‑nstăriții
  • înstărite
  • ‑nstărite
  • înstăritele
  • ‑nstăritele
genitiv-dativ singular
  • înstărit
  • ‑nstărit
  • înstăritului
  • ‑nstăritului
  • înstărite
  • ‑nstărite
  • înstăritei
  • ‑nstăritei
plural
  • înstăriți
  • ‑nstăriți
  • înstăriților
  • ‑nstăriților
  • înstărite
  • ‑nstărite
  • înstăritelor
  • ‑nstăritelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înstărit, înstărităadjectiv

etimologie:
  • vezi înstări DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.