întors¹ sn [At: M. COSTIN, ap. DA ms / Pl: ~uri / E: întoarce] 1-5 Întoarcere (1-5). 6 Cârmire. 7 (Înv) Înnebunire. 8-13 Întoarcere (9-14). 14 (Înv) Îndepărtare. 15 (Îoc dus) Înapoiat. 16-21 Întoarcere (17-22). 22 (Înv; fig) Îndreptare. 23 (Înv; fig) Convertire. 24 (Îvp) Transfonnare. 25-29 Întoarcere (26-29). 30 (Înv; pex) Interpretare. 31 Restituire. 32 (Înv; ccd) Refuz. 33-36 Întoarcere (34-37). 37 (Pop) Micșorare. 38-43 Întoarcere (39-44).

ÎNTORS¹ s. n. 1. Înapoiere, revenire la punctul de plecare; întoarcere. Bilet de dus și întors. ▭ Aș vrea ca și la-ntorsul meu Să fii aici. COȘBUC, P. I 281. 2. Răsturnare (cu partea de jos în sus sau de pe o parte pe alta). Întorsul fînului. ▭ După ce toate paiele făcute au fost scoase afară, urmează întorsul. PAMFILE, A. R. 210. ♦ Arătură (de toamnă). Pentru grîul de primăvară se pot face două arături: una toamna, care se numește întors... PAMFILE, A. R. 104.

întors a. 1. revenit; 2. fig. pervertit: firea cea întoarsă EM.; 3. incapabil de reproducere: berbece întors. ║ n. 1. întoarcere: la întors acasă AL.; 2. acțiunea de a întoarce testiculele la vite.

întórs, -toársă adj. Înturnat, care s’a întors acasă: povesteaŭ uniĭ din ceĭ întorșĭ de la războĭ. Sucit, curios: fire întoarsă (caracter straniŭ). S. n., pl. urĭ. Întoarcere: maĭ grea îmĭ pare calea acum la’ntors acasă (Al.). Adv. A cînta întors (vorbind despre o pasăre), a face fel de fel de întorsăturĭ de voce.

întors s. n.

întors s. n.

întors s. n.

a avea loc de întors / de manevră expr. a avea condiții favorabile pentru desfășurarea unei activități

a da la întors expr. (deț.) 1. a schimba subiectul discuției. 2. a face tot posibilul pentru a schimba părerea cuiva despre un deținut.

a o da la întors expr. a se dezice de o afirmație anterioară.

cu dus și întors expr. riscant.

ÎNTORS s. 1. întoarcere, retur. (Dus și ~.) 2. v. răsucire. 3. v. răsturnare.

ÎNTORS s. 1. întoarcere, retur. (Dus și ~.) 2. întoarcere, învîrtire, răsucire, rotire, sucire. (~ cheii în broască.) 3. întoarcere, răsturnare. (~ mămăligii.)

Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors acasă... – vers din poezia Sergentul a lui Vasile Alecsandri. Eroul de la Plevna, care se-ntoarce din bătălie cu pieptul plin de decorații, ar vrea să zboare „pe drumul de costișe ce duce la Vaslui”, dar nu-l lasă rana de la picior. Cuvintele de mai sus sînt folosite cînd vrem să arătăm că un drum e mai greu la înapoiere, că o acțiune e mai anevoioasă spre sfirșitul ei, că ultimele momente ale așteptării sînt cele mai lungi. LIT.