opțiuni
  • info

12 definiții pentru întroieni

din care

Explicative DEX

ÎNTROIENI, întroienesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu troiene; a (se) înzăpezi. [Pr.: -tro-ie-] – În + troian.

ÎNTROIENI, întroienesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu troiene; a (se) înzăpezi. [Pr.: -tro-ie-] – În + troian.

întroieni vtr [At: DA ms / Pzi: ~nesc / E: în- + troian] 1-2 A (se) acoperi cu troiene Si: a (se) înnămeți, a (se) înzăpezi.

ÎNTROIENI, întroienesc, vb. IV. Tranz. A acoperi cu troiene, a înfunda cu troiene de zăpadă; a troieni, a înzăpezi. Viscolul a întroienit drumurile. ◊ Refl. Ajungi prin Constanța la București în cîteva zile, cînd trenul nu se întroienește în Bărăgan. BART, E. 309.

întroienì v. a acoperi cu troiene de zăpadă.

întroĭenésc și troĭenésc v. tr. (d. troĭan). Acoper cu troĭanu, nămețesc: zăpada a troĭenit casa. V. refl. Mă înțepenesc în troĭan, în zăpadă groasă: trenu s’a întroĭenit. V. împotmolesc și înzăpădesc.

Ortografice DOOM

întroieni (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. întroienește, 3 pl. întroienesc, imperf. 3 sg. întroienea; conj. prez. 3 să întroienească

întroieni (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întroienesc, imperf. 3 sg. întroienea; conj. prez. 3 să întroienească

întroieni vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întroienesc, imperf. 3 sg. întroienea; conj. prez. 3 sg. și pl. întroienească

Sinonime

ÎNTROIENI vb. v. înzăpezi.

ÎNTROIENI vb. a (se) înnămeți, a (se) înzăpezi, a (se) nămeți, a (se) troieni, (reg.) a (se) omeți.

Regionalisme / arhaisme

întroiení, v.t.r. A acoperi cu troiene. – Din în- + troian „nămete” (Scriban, DEX, MDA).

întroieni, vb. tranz., refl. – A acoperi cu troiene. – Din în- + troian „nămete” (Scriban, DEX, MDA).

Intrare: întroieni
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • întroieni
  • ‑ntroieni
  • întroienire
  • ‑ntroienire
  • întroienit
  • ‑ntroienit
  • întroienitu‑
  • ‑ntroienitu‑
  • întroienind
  • ‑ntroienind
  • întroienindu‑
  • ‑ntroienindu‑
 singular plural
  • întroienește
  • ‑ntroienește
  • întroieniți
  • ‑ntroieniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • întroienesc
  • ‑ntroienesc
 (să)
  • întroienesc
  • ‑ntroienesc
  • întroieneam
  • ‑ntroieneam
  • întroienii
  • ‑ntroienii
  • întroienisem
  • ‑ntroienisem
a II-a (tu)
  • întroienești
  • ‑ntroienești
 (să)
  • întroienești
  • ‑ntroienești
  • întroieneai
  • ‑ntroieneai
  • întroieniși
  • ‑ntroieniși
  • întroieniseși
  • ‑ntroieniseși
a III-a (el, ea)
  • întroienește
  • ‑ntroienește
 (să)
  • întroienească
  • ‑ntroienească
  • întroienea
  • ‑ntroienea
  • întroieni
  • ‑ntroieni
  • întroienise
  • ‑ntroienise
plural I (noi)
  • întroienim
  • ‑ntroienim
 (să)
  • întroienim
  • ‑ntroienim
  • întroieneam
  • ‑ntroieneam
  • întroienirăm
  • ‑ntroienirăm
  • întroieniserăm
  • ‑ntroieniserăm
  • întroienisem
  • ‑ntroienisem
a II-a (voi)
  • întroieniți
  • ‑ntroieniți
 (să)
  • întroieniți
  • ‑ntroieniți
  • întroieneați
  • ‑ntroieneați
  • întroienirăți
  • ‑ntroienirăți
  • întroieniserăți
  • ‑ntroieniserăți
  • întroieniseți
  • ‑ntroieniseți
a III-a (ei, ele)
  • întroienesc
  • ‑ntroienesc
 (să)
  • întroienească
  • ‑ntroienească
  • întroieneau
  • ‑ntroieneau
  • întroieniră
  • ‑ntroieniră
  • întroieniseră
  • ‑ntroieniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

întroieni, întroienescverb

  • 1. A (se) acoperi cu troiene; a (se) înzăpezi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: nămeți omeți troieni înnămeți înzăpezi
    • format_quote Viscolul a întroienit drumurile. DLRLC
    • format_quote Ajungi prin Constanța la București în cîteva zile, cînd trenul nu se întroienește în Bărăgan. BART, E. 309. DLRLC
etimologie:
  • În + troian DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.