6 definiții pentru întroienit
Explicative DEX
ÎNTROIENIT, -Ă, întroieniți, -te, adj. Cufundat, imobilizat în zăpadă, înzăpezit. [Pr.: -tro-ie-] – V. întroieni.
ÎNTROIENIT, -Ă, întroieniți, -te, adj. Cufundat, imobilizat în zăpadă, înzăpezit. [Pr.: -tro-ie-] – V. întroieni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
întroienit, ~ă a [At: BOGZA, C. O. 358 / Pl: ~iți, ~e / E: întroieni] 1 Acoperit cu troiene. 2 Imobilizat în zăpadă Si: înzăpezit, înnămețit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNTROIENIT, -Ă, întroieniți, -te, adj. Cufundat, imobilizat în zăpadă; înzăpezit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Sinonime
ÎNTROIENIT adj. v. înzăpezit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNTROIENIT adj. înnămețit, înzăpezit, nămețit, troienit, (reg.) omețit.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
întroienít, -ă, întroieniți, -te, adj. Acoperit cu troiene, înzăpezit. – Din întroieni.
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Intrare: întroienit
întroienit adjectiv
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
întroienit, întroienităadjectiv
etimologie:
- întroieni DEX '09 DEX '98