7 definiții pentru înzestrat
Explicative DEX
ÎNZESTRAT, -Ă, înzestrați, -te, adj. Prevăzut cu cele necesare. ♦ Fig. Dotat cu calități deosebite, talentat. – V. înzestra.
ÎNZESTRAT, -Ă, înzestrați, -te, adj. Prevăzut cu cele necesare. ♦ Fig. Dotat cu calități deosebite, talentat. – V. înzestra.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
înzestrat1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: înzestra] 1-7 Înzestrare (1-7). 8 (Ccr) Zestre. 9 (Fig) Împodobire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înzestrat2, ~ă a [At: (a. 1819) URICARIUL, I, 128/16 / Pl: ~ați, ~e / E: înzestra] 1 Care a primit zestre. 2 Prevăzut cu cele necesare. 3 (Fig) Împodobit. 4 (Fig) Dotat cu calități deosebite. 5 (Fig) Talentat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNZESTRAT, -Ă, înzestrați, -te, adj. 1. Care are aptitudini pentru ceva, dotat, talentat. [Victor Hugo] a fost cel mai înzestrat, mai divers și mai puternic dintre toți poeții lirici francezi. SADOVEANU, E. 225. Ești tînăr, bine înzestrat și... ai pasiunea lucrului. VLAHUȚĂ, O. A. 335. 2. Prevăzut cu cele necesare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
înzestrat adj. m., pl. înzestrați; f. sg. înzestrată, pl. înzestrate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
ÎNZESTRAT adj. 1. v. competent. 2. v. talentat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNZESTRAT adj. 1. bun, capabil, competent, destoinic, dotat, experimentat, încercat, pregătit, priceput, valoros, versat, vrednic, (rar) preparat, (înv. și pop.) harnic, (pop.) cercat, (înv.) ispitit, mîndru, practic, practicos, practisit, putincios. (Un inginer ~.) 2. talentat, (rar) măiestrit, talentos. (Un pictor ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
înzestrat, înzestratăadjectiv
- 1. Prevăzut cu cele necesare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- [Victor Hugo] a fost cel mai înzestrat, mai divers și mai puternic dintre toți poeții lirici francezi. SADOVEANU, E. 225. DLRLC
- Ești tînăr, bine înzestrat și... ai pasiunea lucrului. VLAHUȚĂ, O. A. 335. DLRLC
-
-
etimologie:
- înzestra DEX '09 DEX '98