opțiuni
  • info

10 definiții pentru șiștărel

Explicative DEX

ȘIȘTĂREL, șistărele, s. n. Diminutiv al lui șiștar. – Șiștar + suf. -el.

șiștărel sn [At: LB 690 / V: (reg) șuș~, șușter~ / Pl: ~e / E: șiștar1 + -el] 1-2 (Reg; șhp) Șiștar1 (1) (mic) Si: (reg) șiștăraș (1-2).

ȘIȘTĂREL, șiștărele, s. n. Diminutiv al lui șiștar. – Șiștar + suf. -el.

ȘIȘTĂREL, șiștărele, s. n. (Și în forma șuștărel) Diminutiv al lui șiștar. Șuștărel de două vaci, Mă mir, mîndră, cum îl placi! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 459. – Variantă: (regional) șuștărel s. n.

șuștărel sn vz șiștărel

șușterel sn vz șiștărel

ȘUȘTĂREL s. n. v. șiștărel.

Ortografice DOOM

șiștărel s. n., pl. șiștărele

șiștărel s. n., pl. șiștărele

șiștărel s. n., pl. șiștărele

Intrare: șiștărel
șiștărel substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șiștărel
  • șiștărelul
  • șiștărelu‑
plural
  • șiștărele
  • șiștărelele
genitiv-dativ singular
  • șiștărel
  • șiștărelului
plural
  • șiștărele
  • șiștărelelor
vocativ singular —
plural —
șuștărel substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șuștărel
  • șuștărelul
  • șuștărelu‑
plural
  • șuștărele
  • șuștărelele
genitiv-dativ singular
  • șuștărel
  • șuștărelului
plural
  • șuștărele
  • șuștărelelor
vocativ singular —
plural —
șușterel
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șiștărel, șiștărelesubstantiv neutru

  • 1. Diminutiv al lui șiștar. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Șuștărel de două vaci, Mă mir, mîndră, cum îl placi! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 459. DLRLC
etimologie:
  • Șiștar + -el. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.