10 definiții pentru șterpeleală
Explicative DEX
ȘTERPELEALĂ, șterpeleli, s. f. (Fam.) Faptul de a șterpeli, furt. – Șterpeli + suf. -eală.
șterpeleală sf [At: DL / Pl: ~eli / E: șterpeli + -eală] (Pfm) Șterpelire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘTERPELEALĂ s. f. (Fam.) Faptul de a șterpeli; furt. – Șterpeli + suf. -eală.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘTERPELEALĂ s. f. (Familiar) Faptul de a șterpeli; furt.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
șterpeleală (fam.) s. f., g.-d. art. șterpelelii; pl. șterpeleli
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șterpeleală (fam.) s. f., g.-d. art. șterpelelii; pl. șterpeleli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șterpeleală s. f., g.-d. art. șterpelelii; pl. șterpeleli
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Argou
șterpeleală, șterpeleli s. f. furt, sustragere abilă a unui lucru
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Sinonime
ȘTERPELEALĂ s. v. furat, furătură, furt, hoție, pungășeală, pungășie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șterpeleală s. v. FURAT. FURĂTURĂ. FURT. HOȚIE. PUNGĂȘEALĂ. PUNGĂȘIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F54) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
șterpeleală, șterpelelisubstantiv feminin
etimologie:
- Șterpeli + -eală. DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.