O definiție pentru abulire
Argou
abuli, abulesc v. t. (țig.) a aduce
Intrare: abulire
abulire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||