O definiție pentru aciuiere
Explicative DEX
ACIUIA vb. I v. aciua.
 Intrare: aciuiere 
  aciuiere infinitiv lung 
 |    infinitiv lung (IL107)    |  nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| genitiv-dativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
 Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.    
  arată: 
   aciua, aciuezverb  
 -  1. A-și găsi refugiu, a se stabili (vremelnic), a se pune la adăpost undeva sau pe lângă cineva; a se pripăși, a se oploși, a se aciola, a se agesti. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
-  Fata se văicărea și ea, că nu știa... unde să se aciueze. ISPIRESCU, L. 335. DLRLC
 -  Nici o lighioaie nu se poate aciua pe lîngă casă de răul vostru. CREANGĂ, A. 37. DLRLC
 
-  1.1. A da adăpost. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLCsinonime: adăposti
-  Căpătă învoire de la femeia lui să-i aciueze [pe copii] în casă. ȘEZ. I 66. DLRLC
 
 -  
 
 -  
 -   
-  Mănîncă și după aceea se aciuează. SBIERA, P. 58. DLRLC
 
-  2.1. A (se) liniști. MDA2sinonime: liniști
 
 -  
 
etimologie:
-  *accubiliare DEX '09 MDA2 DEX '98
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.