AGĂȚĂTOR, -OARE, agățători, -oare, adj., s. f. I. Adj. Care (se) agață. Plante agățătoare. II. 1. S. f. Șiret sau lănțișor cusut la o haină spre a o putea atârna în cui; atârnătoare. 2. (La pl.) Grup de păsări având la flecare picior câte două degete dispuse înainte și câte două înapoi, care le permit să se agațe cu ușurință de copaci (și la sg., f.); pasăre care face parte din acest grup. [Var.: acățător, -oare adj.] – Agăța + suf. -ător.

agățător, ~oare [At: DA ms / V: (înv) acă~ / Pl: ~i, ~oare / E: agăța + -tor] 1-2 a Care (se) agață. 3-4 sf Șiret (lănțișor) cusut la o haină spre a o putea atârna în cui Si: atârnătoare. 5 sf (Lpl) Grup de păsări având, la fiecare picior, câte două degete dispuse înainte și câte două înapoi, care le permit să se agațe cu ușurință în copaci.

AGĂȚĂTOR, -OARE, agățători, -oare, adj. s. f. I. Adj. Care (se) agață. Plante agățătoare. II. 1. s. f. Șiret sau lănțișor cusut la o haină spre a o putea atârna în cui; atârnătoare. 2. (La pl.) Grup de păsări având la fiecare picior câte două degete dispuse înainte și câte două înapoi, care le permit să se agațe cu ușurință de copaci. [Var.: acățător, -oare adj.] – Agăța + suf. -ător.

AGĂȚĂTOR, -OARE, agățători, -oare, adj. Care se agață. Plante agățătoare. – Variantă: acățător, -oare adj.

AGĂȚĂTOR, -OARE, agățători, -oare, adj. Care se agață. Plante agățătoare. ♦ (Substantivat, f.; la pl.) Ordin de păsări avînd la fiecare picior cîte două degete dispuse înainte și cîte două înapoi, ceea ce le permite să se agațe cu ușurință de copaci; (și la sg.) pasăre care face parte din acest ordin. [Var.: acățător, -oare adj.] – Din agăța + suf. -(ă)tor.

AGĂȚĂTOR ~oare (~ori, ~oare) (mai ales despre plante) Care se agață. /v. a agăța

acățător, ~oare a vz agățător

ACĂȚĂTOR, AGĂȚĂTOR I. adj. p. ACĂȚA. Care se acață: plante acățătoare. II. ACĂȚĂTOARE, AGĂȚĂTOARE (pl. -tori) sf. 🎩Șiret, lănțișor cusut la o haină pentru a se putea atîrna. III. ACĂȚĂTOARE, AGĂȚĂTOARE sf. pl. 🐦 Ordin de păsări din care fac parte ghionoaia, papagalul, cucul, pupăza, etc. (🖼 14).

acățătór, -oáre adj. Se zice despre păsările care (ca cucu, ghionoaĭa) orĭ despre plantele care (ca edera, volbura) se acață. – Și agățător, acățărător și cățărător. V. suitor.

agățător adj. m., pl. agățători; f. sg. și pl. agățătoare

agățător adj. m., pl. agățători; f. sg. și pl. agățătoare

agățător adj. m., pl. agățători; f. sg. și pl. agățătoare

AGĂȚĂTOR adj. cățărător, suitor, urcător. (Plantă ~.)

AGĂȚĂTOR adj. cățărător, suitor, urcător. (Plantă ~.)