ADUCTOR, aductori, adj. (În sintagma) Mușchi aductor = mușchi² care apropie un membru de planul de simetrie al corpului sau două organe unul de celălalt. – Din fr. adducteur, lat. adductor.

aductor am [At: DEX² / Pl: ~i / E: fr aducteur, lat aductor] (Îs) Mușchi ~ Mușchi care apropie un membru de planul de simetrie al corpului sau două organe unul de celălalt.

*ADUCTOR adj. 🫀 Se zice de un mușchiu care apropie un membru de planul de simetrie al corpului, sau care apropie două organe simetrice unul de altul [fr. < lat.].

ADUCTOR, aductori, adj. m. (În sintagma) Mușchi aductor = mușchi² care apropie un membru de planul de simetrie al corpului sau două organe unul de celălalt. – Din fr. adducteur, lat. adductor.

ADUCTOR, aductori, adj. m. (În expr.) Mușchi aductor = mușchi care apropie un membru de planul de simetrie al corpului sau două organe unul de celălalt. – Fr. adducteur (lat. lit. adductor, -oris).

ADUCTOR adj. (Despre mușchi) Care apropie un membru de corp sau două organe unul de altul. [< fr. adducteur, cf. lat. ad – spre, ducere – a duce].

ADUCTOR adj., s. m. (mușchi) care produce aducție (1). (< fr. adducteur, lat. adductor)

ADUCTOR ~i adj. (despre mușchi) Care apropie un membru de corp sau un organ de altul. /<fr. adducteur

*aductór, -oáre adj. (lat. adductor. V. abductor). Anat. Care apropie de corp părțile de care e legat: mușchĭ aductorĭ.

!aductor adj. m. (mușchi ~), pl. aductori; f. sg. și pl. aductoare (funcție ~)

aductor adj. m., pl. aductori

aductor adj. m., pl. aductori

ADDUCTOR (< fr., lat.) adj. (ANAT.) Mușchi ~ = mușchi care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului.