advar sn [At: BIBLIA (1688), ap. HEM 409 / V: (înv) avgar / Pl: ~e / E: nct] 1 (Înv) Bentiță sau brățară cu texte religioase purtate de evrei în timpul rugăciunii. 2 (Înv) Talisman.

advár, V. avgar.

argar^[1] sn vz advar

avgar sn vz advar

avgár și avdár n., pl. e (ngr. Avgaros, vgr. Abgaros, numele a 29 de regĭ aĭ regatuluĭ Edeseĭ, în Mesopotamia, dintre care al cincilea a fost contemporan cu Hristos, cu care se zice c’a fost în corespondență, ĭar al nouălea s’a creștinat. Această creștinare e descrisă într’o carte apocrifă care a ajuns vestită în evu mediŭ și era purtată ca amulet. (AIIN. 1, 318), L. V. (Sec. 17). Amulet. Cornu jidănesc.

advar (-re), s. n. – Amuletă, talisman. – Var. agvar(ă), avgar. De la numele Abgaro, al regelui din Edesa. După o legendă apocrifă, odinioară populară în Romînia, acesta s-a însănătoșit grație unei scrisori primite de la Iisus Cristos, a cărei copie o purta cu sine, ca amuletă. Cf. Bogrea, Anuarul Institutului de Istorie Națională din Cluj, I, 318-26, și II, 362-3; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 189.

ADVAR s. v. amuletă, corn, fetiș, filacteră, talisman.

advar s. v. AMULETĂ. CORN. FILACTERĂ. TALISMAN.