AEROSTAȚIE, (2) aerostații, s. f. 1. Ramură a aeronauticii care se ocupă cu studiul construcției și al zborului aerostatelor. 2. Stație de vehicule aeriene. – Din fr. aérostation.

aerostație sf [At: DA ms / Pl: ~ii (2) / E: fr aérostation] 1-2 Ramură a aeronauticii care se ocupă cu studiul construcției și al zborului aerostatelor. 3 Stație de vehicule aeriene.

AEROSTAȚIE, (2) aerostații, s. f. 1. Ramură a aerostaticii care se ocupă cu studiul construcției și zborului aerostatelor. 2. Stație de vehicule aeriene. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérostation.

AEROSTAȚIE, aerostații, s. f. Stație de vehicule aeriene mai ușoare decît aerul. – Pronunțat: -ți-e.

AEROSTAȚIE, aerostații, s. f. Stație de vehicule aeriene. – Fr. aérostation.

AEROSTAȚIE s.f. 1. Ramură a navigației aeriene care folosește aparate mai ușoare decît aerul. 2. Stație de vehicule aeriene. [Gen. -iei. / cf. fr. aérostation].

AEROSTAȚIE s. f. ramură a aeronauticii care studiază construcția și zborul aerostatelor. (< fr. aérostation)

AEROSTAȚIE f. 1) Ramură a aeronauticii care se ocupă cu studiul construcției și zborului aerostatelor. 2) Stație de vehicule aeriene mai ușoare decât aerul. [G.-D. aerostației] /<fr. aérostation

aerostațiune f. arta de a construi și de a manevra aerostatele. V. aviațiune.

aerostație (desp. -ros-ta-ți-e/-ro-sta-) s. f., art. aerostația (desp. -ți-a), g.-d. art. aerostației; (stații) pl. aerostații, art. aerostațiile (desp. -ți-i-)

aerostație (-ros-ta-ți-e / -ro-sta-) s. f., art. aerostația (-ți-a), g.-d. art. aerostației; (stații) pl. aerostații, art. aerostațiile (-ți-i-)

aerostație s. f. (sil. -ți-e; mf. -sta-), art. aerostația (sil. -ți-a), g.-d. art. aerostației; (stații) pl. aerostații, art. aerostațiile (sil. -ți-i-)

AEROSTAȚIE¹ ramură a aeronauticii care studiază construcția și zborul aerostatelor.

AEROSTAȚIE² stație pentru vehicule aeriene.